2023 prezintă risc de recesiune. Este avertismentul venit de la Fondul Monetar Internațional. Economiile mari vor frâna în acest an. Inflația, dobânzile mari și criza energiei sunt factorii care pot afecta puternic principalele piețe financiare ale lumii. Guvernul României speră ca țara noastră să nu aibă scădere economică în 2023.
Economiile mondiale se clatină. Omenirea se confruntă cu un nivel nemaiîntâlnit al inflației, în ultimele decenii, iar încrederea consumatorilor a scăzut mai mult decât la recesiunile anterioare.
Dan Schwartz, analist economic: La nivelul omului simplu, problemele majore generate de recesiune sunt, în ordine: pierderea locurilor de muncă, scăderea puterii de cumpărare, după aceea, micșorarea de bunuri și servicii pe piață.
În octombrie anul trecut, FMI a înrăutățit perspectivele privind creșterea economiei mondiale în acest an.
„Pentru prima dată în ultimii 40 de ani, avansul economiei Chinei în 2022 se va situa, probabil, la nivelul creșterii economiei mondiale sau sub acest nivel”, a spus șefa FMI, Kristalina Georgieva.
Economiștii vorbesc despre un fenomen nemaiîntâlnit: poli-criza
Mai exact este vorba despre mai multe crize asociate în același timp.
Poli-criza a gripat motorul economiei mondiale. Iar cauzele principale post-pandemie au fost criza energetică, creșterea dobânzilor și încetinirea economică a Chinei.
Epoca banilor ieftini s-a încheiat. Inflația galopantă a determinat statele din întreaga lume să recurgă la politici monetare restrictive. Prima măsură luată de Băncile Centrale a fost creșterea dobânzii de referință. Iar în România, Banca Națională a modificat de 7 ori dobânda de referință în 2022 și se așteaptă o nouă creștere, pe 10 ianuarie.
Radu Crăciun, economist: Marele bau-bau în economie este inflația. Acesta e marele pericol. Și din punct de vedere al nivelului de trai al populației, cred că inflația poate să aibă un impact cu mult mai negativ decât o recesiune care s-ar întinde pe doar două trimestre.
România depinde de contextul european. Riscurile majore sunt legate de războiul din Ucraina, criza din energie și politicile fiscale. Țara noastră are cel mai mare deficit de cont curent dintre statele comunitare cu același rating.
