Suspiciunile de abatere de la normele academice de citare ce vizează teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode se confirmă în mare parte, potrivit Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca.
Emilia Șercan: „A fost un plagiat bine mascat, bine camuflat”
Invitată la Euronews România, Emilia Șercan, jurnalista care a analizat teza ministrului Bode, a spus că a fost un plagiat bine făcut, „plagiat făcut cu grijă”.
Emilia Șercan, jurnalistă: „A fost un plagiat bine mascat, bine camuflat. Spre deosebire de alte situații pe care eu le-am analizat și am găsit forme rudimentare de plagiat, adică plagiatul de tip copy-paste, de data aceasta am găsit plagiat prin traducere, din diverși autori străini. S-a plagiat cu grijă. Nu au fost porțiuni consecutive foarte mari preluate din același autor. A existat o alternanță. Eu am terminat analiza în momentul în care am publicat constatările. Am sesizat anumite probleme de analiză și de comunicare a analizelor făcute de Universitatea Babeș-Bolyai și aș vrea să văd cum se va derula situația și cum va justifica universitatea acea recomandare din hotărârea de astăzi de aliniere a tezei la standardele etice cerute de legislație. (...) Dacă teza aceasta va fi corectată ea va fi o mare înșiruire de citate corect, însă mai rămâne o problema: Unde este originalitatea tezei? ”
Emilia Șercan spune că teza lui Lucian Bode este profund viciată și din cauza plagiatului de imagine, nu doar a celui de text.
Jurnalista mai arată că este profund imorală și fără bază legală solicitarea UBB de a corecta pasajele plagiate ale tezei de doctorat, ca apoi aceasta să fie republicată, în condițiile în care teza a fost plagiată în proporție de aproape 20%.
Ce spune Comisia de etică a UBB
Comisia de etică a UBB a analizat aspectele semnalate public cu privire la lucrarea ministrului și a ajuns la concluzia că există două tipuri de abateri de la normele de citare în teza analizată.
Ministrul a plagiat prin preluare de text, respectiv traducere din engleză în română și preluare cuvânt cu cuvânt din limba română a unor paragrafe întregi, fără parafrazare, și a citat defectuos sau incorect pasaje din lucrare.
Care este reacția Emiliei Șercan
„Este profund viciată pentru că în teză au fost constatate și confirmate cantități importante de plagiat. Eu am arătat că aproape o cincime din teza de doctorat a ministrului Lucian Bode este plagiată, în analiza pe care am făcut-o publică la finele lunii noiembrie.
Am calculat atunci un procent, tocmai pentru a pune în contrast cu procentul identificat de Comisia de Etică, la prima analiză din luna octombrie. Deci, o lună mai târziu, eu am arătat că de fapt cantitatea de plagiat este de vreo cinci ori mai mare față de ce identificase într-o primă fază Comisia de Etică și vicierea vine din plagiatul de text, dar și din plagiatul de imagine. Imaginile, tabelele, graficele, hărțile sunt o componentă foarte importantă a unei teze. Mai ales atunci când ele susțin anumite lucruri cercetate de doctorand.
Este important de spus că teza avea în jurul la 60 de grafice. Un singur grafic era realizat efectiv de către domnul Bode, 6 dintre ele erau plagiate total, alte 30 erau semi-plagiate, să spun astfel, pentru că în mod clar nu erau citate corect, la fel cum o mare parte a textului din teză nu era citat corect, era citat pe jumătate. Lucrul acesta se încadrează tot la categoria plagiat. Atunci când, spre exemplu, ai scris o notă de subsol și nu ai pus și ghilimelele, cititorul poate presupune că tu faci trimitere la o idee pe care o indici în nota de subsol, nu că ai preluat cuvânt cu cuvânt ceva ce a scris anterior o altă persoană”, spune jurnalista Emilia Șercan.
La prima analiză efectuată asupra lucrării, UBB a descoperit un procent de plagiat de 3%, motivând că este imposibil să verifice integral teza, deși Comisia de etică a universității are 10-12 membri. Pe de altă parte, Emilia Șercan arată că a descoperit un procent de circa 18%, verificând teza singură, însă nu are garanția că acesta este singurul conținut plagiat.
„Diferența este simplu justificată de Comisia de etică a UBB. Ei au spus că este imposibil să verifice o teză de doctorat cap-coadă, deși Comisia de etică a UBB are aproximativ 10-12 membri. Puteau să împartă teza pe bucăți și fiecare dintre membri să verifice un număr de pagini. Dar nu au făcut lucrul acesta. Au spus că este imposibil să verifice în integralitate o teză și că această verificare presupune o muncă titanică.
Mi-am asumat să depun o muncă titanică și am reușit în mai puțin de o lună de zile, de una singură, fără ajutor, fără să fi lucrat în echipă. Am reușit să arăt că teza de doctorat a domnului Bode, verificând-o în integralitatea ei, are cel puțin 18,5% conținut plagiat. Eu nu am găsit surse sau nu am garanția că nu mai există și că acesta este singurul conținut plagiat din teză. E posibil să mai existe și alte pagini”, mai întărește Emilia Șercan.
Comisia de etică îi oferă lui Lucian Bode a doua șansă
„Este lucrul care mi-a sărit în ochi foarte repede când am citit hotărârea Comisiei de etică în care cere corectarea porțiunilor plagiate. Nu există bază legală și cred că nu este moral ca o teză care este plagiată într-o cantitate atât de mare, de aproape 20%, să nu uităm partea de imagini.
Să pui să refaci o teză și apoi să spui că poate fi republicată sub formă de carte, după ce s-au făcut corecturile, asta înseamnă că tu îl absolvi de orice vină și orice responsabilitate pe respectivul personaj. Eu nu cred că această decizie ar fi arătat așa dacă nu vorbeam despre ministrul de Interne, care a fost coordonat la teza de doctorat de către Adrian Ivan, profesor la UBB și rector al ANIMV”, mai spune Emilia Șercan
Potrivit Comisiei de etică a UBB, teza ministrului Bode este profund viciată. Deși retragerea titlului de doctor de către CNATDCU este imposibilă, în urma unei decizii a CCR, UBB va sesiza CNATDCU, înaintând concluziile analizei.
Comisia de etică a UBB confirmă, pe lângă abaterile de la etica cercetării reclamate anterior, și altele: plagiat și citare defectuoasă sau incorectă. Organismul îi cere lui Lucian Bode să alinieze teza de doctorat cu standardele de etică academică, iar ulterior să o pună la dispoziția Școlii doctorale și Comisiei de etică.
Totodată, Comisia cere Editurii la care a fost publicată lucrarea – CA Publishing – să retragă de pe piață cartea Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual, publicată pe baza tezei, iar o eventuală republicare a volumului să fie realizată doar după corectarea tuturor abaterilor constatate.