Procurorii și magistrații de la noi caută victima perfectă atunci când pe masa lor ajung cazuri de abuz sexual. O spun asociațiile care apără drepturile femeilor și o arată și hotărârile instanțelor de judecată.
Un raport al unei asociații de profil arată că doar unul dint patru dosare de viol ajunge să fie trimis în judecată.
Printre argumentele aduse de procurori și acceptate de judecători atunci când decid să nu mai cerceteze cazurile de viol se numără și cele precum faptul că victima nu a plâns în urma abuzului, nu avea haine rupte sau vânătăi pe corp, sau nu a cerut ajutor imediat la numărul 112.
Ce spun specialiștii
”Vedem, în mare parte, că există un dezinteres din partea autorităților. 75% din cauzele de viol soluționate în 2022 au fost soluționate prin clasare”, a declarat Andreea Bragă, coordonatoare advocacy la centrul FILIA.
În spatele cifrelor și a prejudecăților stă suferința a mii de victime. Minore sau majore, au în comun un singur lucru: s-au dus în fața autorităților de la noi și au povestit abuzurile prin care au trecut.
”Unul din doi români înseamnă enorm. Acești oameni sunt peste tot. Inclusiv în rândul autorităților, inclusiv în rândul poliției, inclusiv în rândul magistraților Când victima era îmbrăcată provocator, dacă a consumat băuturi alcoolice sau droguri sau dacă a acceptat să își însoțească partenerul acasă.”, a mai spus aceasta.
Andreea Bragă este coordonator advocacy la Centrul FILIA, o organizație non-guvernamentală pentru apărarea drepturilor femeilor.
A întocmit un raport de monitorizare privind violența de gen. Documentul, care se întinde pe câteva zeci de pagini, descrie o situație alarmantă: În 2022, în medie, au fost înregistrate cinci victime ale violului în fiecare zi, dintre care două au fost minori. În bună parte dintre cazuri, plângerile sunt clasate. Sau dacă ajung în instanță, ajung pentru că procurorii cer să renunțe la urmărirea penală. Sunt rezultate devastatoare pentru victime.
Realitatea se vede cel mai bine în motivările publicate pe portalul de jurisprudență al Consiliului Superior al Magistraturii. Spre exemplu, la finalul anului trecut, judecătoria din Lugoj a decis că se poate renunța la urmărirea penală într-un dosar în care o tânără de 16 ani, care locuia în plasament, acuza că a fost violată pe un teren forestier.
Printre altele, procurorii au argumentat că victima nu a spus prietenilor ei că ar fi fost violată, nu avea hainele rupte, nu plânsese iar raportul de expertiză medico-legală nu a arătat leziuni extreme de violență pe corp sau în zona intimă.
”Înțelegem violul sau cei care au motivat astfel înțeleg violul în acea formă, dacă vreți, medievală. Unde este vorba despre o constrângere fizică, evidentă, puternică. Ori, violul înseamnă actul sexual neconsimțit. Nu trebuie să rămână urme fizice.”, a adăugat Corina Voicu, formator colaborator în cadrul INM.
Corina Voicu are în spate o carieră lungă în magistratură. A început ca procuror, a ajuns judecător iar după pensionare a început să predea la Institutul Național de Magistratură. Cunoaște îndeaproape problemele sistemului atunci când vine vorba de infracțiunile de viol sau act sexual cu un minor.
Și datele strânse de Inspecția Judiciară par să confirme situația. Instituția a întocmit în anul 2022 un raport privind practica parchetelor și instanțelor în ceea ce privește infracțiunile sexuale cu victime minore. Spre finalul documentului, autoritățile constată același lucru precum ONG-urile:
Ce spune raportul Inspecției Judiciare
Din analiza datelor statistice a rezultat că numărul cauzelor având ca obiect infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, înregistrate în perioada vizată, nu este de neglijat, iar ponderea soluțiilor de netrimitere în judecată este majoritară.
Speranța specialiștilor este că, începând din acest an, numărul celor ale căror dosare sunt închise să scadă, cel puțin în cazurile în care victimele sunt minori. Și asta pentru că, de la 1 ianuarie, actul sexual cu un minor mai mic de 16 ani este considerat viol.
