Bruxelles consideră că legea împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor în online este „solidă din punct de vedere juridic”. Reacția vine în urma criticilor privind protecția vieții private.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apărat duminică propunerea sa de combatere a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, potrivit Euronews.
Ce prevede propunerea
În luna mai, Comisia a dezvăluit strategia „Un internet mai bun pentru copii”. Planul ar impune platformelor de socializare sau furnizorilor de comunicații să caute în mod proactiv materialele privind abuzurile sexuale asupra copiilor (CSAM) partajate online și să le transmită automat autorităților naționale și unui nou centru de expertiză al UE.
Companiile de tehnologie ar fi, de asemenea, obligate să monitorizeze conținutul criptat, ceea ce mulți experți au denunțat imediat ca fiind un atac la adresa vieții private și un potențial început de supraveghere generalizată în UE.
Îngrijorare pentru impactul asupra vieții private
Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) s-au alăturat criticilor la 29 iulie, susținând într-un aviz comun că propunerea Comisiei „poate prezenta mai multe riscuri pentru persoanele fizice și, prin extensie, pentru societate în general, decât pentru infractorii urmăriți pentru CSAM”.
Organismele de supraveghere independente și-au exprimat „îngrijorarea serioasă cu privire la impactul măsurilor preconizate asupra vieții private și a datelor cu caracter personal ale indivizilor” și au afirmat că „există riscul ca propunerea să devină baza pentru o scanare generalizată și fără discernământ a conținutului practic al tuturor tipurilor de comunicații electronice”.
De asemenea, au susținut că utilizarea tehnologiilor de scanare a comunicațiilor utilizatorilor, cum ar fi inteligența artificială, ar putea genera erori și ar reprezenta „un nivel ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor fizice”.
În cele din urmă, aceștia au subliniat importanța criptării atunci când vine vorba de respectarea vieții private, a confidențialității comunicațiilor, a libertății de exprimare, a inovației și a creșterii economiei digitale și au subliniat că „împiedicarea sau descurajarea, în orice mod, a utilizării criptării de la un capăt la altul ar slăbi grav rolul criptării în general”.
Garanții pentru protejarea vieții private
În replică la criticile formulate duminică într-o postare pe blog, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că strategia „stabilește un echilibru corect între diferitele drepturi fundamentale în cauză, în special având în vedere natura gravă a abuzului sexual asupra copiilor” și că au fost introduse garanții pentru a proteja viața privată a oamenilor.
Printre acestea se numără cerința ca furnizorii să utilizeze tehnologii cât mai puțin intruzive și posibilitatea unei căi de atac judiciar, atât pentru furnizori cât și pentru utilizatori, în cazul în care se produce o încălcare a drepturilor.
