Sezonul de grindină a reînviat și teoriile conspiraționiste cu privire la ce fac și, mai ales, ce nu fac rachetele antigrindină. Fermierii acuză că acestea aduc secetă, însă specialiștii explică faptul că tehnologia este folosită de zeci de ani și nu poate avea astfel de efecte.
„În momentul în care în județul Vaslui s-au început lansările la punctul de lansare Codăești, a fost un incident. Câțiva fermieri nemulțumiți din comuna respectivă au venit și au încercat să împiedice lansarea rachetelor antigrindină, considerând că acestea produc secetă,” a declarat Daniel Florea, director programe centru Antigrindină Iași.
Rachetele antigrindină – subiect de discuție
În fiecare an, rachetele antigrindină sunt subiect de conspirații printre fermieri. Pe forumurile online circulă zeci de teorii care vizează aceste dispozitive. Unii se tem că rachetele au adus pandemia Covid, iar alții că rachetele aduc secetă. Însă știința spune altceva.
Silviu Burlui, fizician, a declarat că astfel de fenomene nu creează turbulențe și efecte în atmosferă încât să creeze o lipsă a precipitațiilor sau să dăuneze zonelor învecinate.
Specialiștii spun că, dacă sunt utilizate la timp, de la formarea norului de grindină, aceste rachete pot fi foarte eficiente. Lansate prea târziu, așa cum s-a întâmplat la Dobrovăț, ele nu mai opresc căderile de grindină și chiar pot polua aerul. Iodura de argint nu mai interacționează cu particulele de gheață și se împrăștie în atmosferă.
În fiecare an, în România, sunt folosite mii de rachete cu iodură de argint pentru a proteja cele aproximativ 2,4 milioane de hectare de teren agricol considera la risc de grindină. La începutul primăverii, existau 94 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină.
