Toate spațiile de joacă din România, special adaptate copiilor cu dizabilități. Asta își doresc mai mulți parlamentari, care au depus un proiect de lege în acest sens. Organizațiile care luptă pentru persoanele cu handicap spun că este esențial ca cei mici că capete... dreptul la joacă. Să ajungem acolo n-ar fi nici foarte greu, nici foarte scump, spun cei din domeniu.
Proiect de lege: Toate spațiile de joacă din România, special adaptate copiilor cu dizabilități
Experiment. Suntem într-un spațiu obișnuit de joacă din România. Dar dintre toate echipamentele de aici, oare există vreunul care ar putea fi folosit și de un copil cu o dizabilitate?
Elena Iordănescu: „Jumătate din acest parc nu este pentru copilul cu dizabilități locomotorii. Așa cum, pentru copiii, de exemplu, cu deficiențe de vedere, nu ai nicăieri acompaniere vocală”.
Elena Iordănescu este mamă a unui copil cu sindrom Down. Este și președinta unei asociații pentru copiii cu dizabilități. L-a dus pe Iorgu în locurile de joacă, dar nu a fost o experiență ușoară.
Elena Iordănescu, Asociația Incotera: „Am încercat să-l încurajez să se dea pe tobogan de unul singur, să stea pe bancă alături de alți copii, să stea alături de ei, să explic copiilor că Iorgu, chiar dacă arată altfel având în vedere fizionomia și tipologia celor cu sindrom Down, este un copil care poate participa la aceleași activități și nu este nimic diferit, care să strice din jocul altora”.
O societate care își dorește să integreze oamenii cu dizabilități începe de la locul de joacă, spun experții. Unul dintre inițiatorii proiectului susține că s-a gândit la această problemă după ce a lucrat într-un orfelinat pentru cei cu dizabilități.
George Stângă, deputat PNL, inițiatorul legii: „Dacă ne dorim să-i integrăm în societate, cred că este momentul potrivit să le creăm spații unde ei să poată desfășura activități la un loc cu ceilalți copii normali”.
Nu puțini sunt copiii care ar primi o șansă prin această măsură.
Romi Mihăescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități: „Aproximativ 910.000 de persoane cu dizabilități la nivel național, iar din acest număr aproximativ 77.500 sunt copii cu dizabilități. Problema este a noastră, a celor care nu avem dizabilități, să facem tot ce depinde de noi ca aceste dizabilități să nu devină handicapuri”.
Acum, în România sunt foarte puține locuri unde copiii cu dizabilități se pot bucura de joacă. Am găsit unul parțial adaptat într-un centru comercial din București.
Reporter: Care ar fi echipamentele care pot fi folosite de copiii cu dizabilități aici?
Gabriela Elena Dinu, coordonator al unui spațiu de joacă: „Trambulina, gonflabila, piscina cu biluțe, în funcție de dizabilitatea copilului. Un grup de copii de la o școală cu nevoi speciale obișnuia să-și facă serbarea de Crăciun în spațiul nostru de joacă”.
Proiectul de lege prevede ca toate spațiile de joacă să cuprindă echipamente care pot fi folosite și de copiii cu dizabilități. Investițiile trebuie făcute de toți cei care au sau vor să facă spații de joacă, indiferent dacă vorbim de autorități publice sau de privați.
Liviu Olos, asociat al unei firme importatoare de echipamente de joacă: „Echipamentele pentru persoane cu dizabilități sunt foarte puțin diferite de echipamentele clasice. Singura diferență, dacă vrem să transformăm acest joc într-un joc integrativ, este să ridicăm pe picioare acea tavă pe care este nisipul. De pildă un carusel integrativ are, în faza de bază să zic așa, doar niște locuri care să blocheze un scaun cu rotile”.
Un spațiu clasic de joacă este în jur de 15-20 de mii de euro. Cei din domeniu spun că, dacă echipamentele ar fi adaptate, prețul ar fi cu 15-20% mai mare. Costurile ar scădea, însă, odată cu promulgarea legii, ca urmare a cererii mari.
Arina Delcea, jurnalistă Euronews România: „Dacă proiectul se transformă în lege, administratorii care nu își adaptează spațiile de joacă, astfel încât să poată fi folosite și de copiii cu dizabilități, riscă amenzi care pleacă de la 10 mii de lei și ajung până la 100 de mii de lei”.
Nu toată lumea crede, însă, că amenajarea spațiilor de joacă ar trebui să fie o prioritate.
O bunică: „Nepoțelul meu are sindromul Down. Are 17 ani. Și pentru mine este un copil normal. El merge în toate parcurile. Îl duc la tot ce se întâmplă în capitală. Numai că statul român ar trebui să facă altceva pentru copii. Să sponsorizeze sau să facă niște clinici spciale pentru ei, pentru terapii, pentru logopedie”.
Problema este dezbătută și în Olanda, deși acolo locurile de joacă sunt, oricum, mult mai multe și mult mai incluzive.
Ioana Chicet-Macoveiciuc, jurnalistă și scriitoare stabilită în Olanda: „Noi trăim într-un oraș mijlociu spre mic, sub 100.000 de locuitori. Parcuri mai mari sunt patru, poate cinci. Două dintre ele nu au multe jucării adaptate, dar există leagăn pentru scaun cu rotile. Spațiile de joacă sunt create cu mult loc între, astfel încât să aibă loc un cărucior cu rotile și unele dintre ele au rampe în loc de scări. Ce am mai observat: lipsa bordurilor”.
Legea referitoare la adaptarea spațiilor de joacă pentru minorii cu dizabilități a fost inițiată de zeci de parlamentari, cei mai mulți de la PNL. Acum, proiectul este dezbătut de Senat. Ca să devină lege trebuie votat de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis.
