În urmă cu un an, la Gara de Nord din București, zeci de voluntari români așteptau să primească refugiați din Ucraina, pentru a le oferi ajutorul. Printre ei, se afla și tânărul Andrei Ostrowski. O mamă din Ucraina și fiica ei au decis, acum, să-l caute pe Andrei, cel pe care îl consideră îngerul lor protector din București. O fotografie postată pe Facebook a făcut reîntâlnirea posibilă.
Andrei, Ester și Antonia s-au revăzut astăzi după un an de la prima lor întâlnire la Gara de Nord din București. Atunci, Antonia și fetița ei în vârstă de 6 ani ajunseseră cu trenul într-o țară nouă, care, între timp a devenit acasă. Au părăsit Ucraina la începutul războiului.
La un an distanță de momentul când au ajuns la Gara de Nord, Ester și-a dorit să îl revadă pe voluntarul care le-a oferit sprijin la sosire. L-a numit ”îngerul protector”. Antonia, mama fetiței, a postat atunci o fotografie pe Facebook. În doar 7 minute de la postare, identitatea tânărului voluntar a fost dezvăluită.
Andrei Ostrowski, voluntar român: Nu mă așteptam să mă revăd cu ele. Mi-a trimis o prietenă postarea și m-a întrebat dacă sunt eu în poză, iar când am citit ce au scris, m-au emoționat foarte tare, aproape plângeam.
Antonia Celina, refugiat ucrainean: Mă simt minunat să-l întâlnim pe Andrei, ne-am făcut griji. Dar iată că, în sfârșit, întâlnirea are loc. Cred că fiecare dintre noi trebuie să fie recunoscător, iar noi suntem. Nu cred că putem să îi mulțumim suficient pentru cât ne-a ajutat și pentru inima sa generoasă. Și pentru atitudinea lui care ne-a purtat noroc. De când ne-a ajutat, de când l-am întâlnit pe Andrei, am întâlnit numai oameni buni pe pământ românesc.
Jurnalist: I-ai făcut un desen lui Andrei. Ce ai desenat?
Ester, refugiat ucrainean: Pe Andrei, Gara de Nord, cum ne-a primit Andrei și un tren. Și soare în România, iar în Ucraina, ploaie.
Cum au ajutat voluntarii români
Andrei Ostrowski are 18 ani și este elev la un liceu de artă. S-a născut în Franța, la Paris, dar acum trăiește în România. Când a aflat că se caută voluntari pentru refugiații din Ucraina, nu a stat pe gânduri. După cursuri, în fiecare seară, venea la Gara de Nord.
Andrei Ostrowski, voluntar român: Mergeam la liceu, după mă urcam într-un autobuz, mergeam la gară și stăteam cât mă țineau picioarele. Uneori nu aveam timp nici să beau apă, alergam pe peroane, căutam cazare pentru refugiați, le ofeream mâncare.
Pentru micuța Ester, Andrei este un înger și un prieten pe viață. I-a realizat și un desen, cu momentul întâlnirii lor. Iar Andrei i-a dăruit un mărțișor.
Jurnalist: Ai spus că Andrei este ca un înger. De ce?
Ester, refugiat ucrainean: Pentru că ne-a ajutat pe mine și pe mama atunci când am ajuns aici.
Antonia Celina, mama lui Ester, scrie o carte despre voluntarii români, aceia care, în urmă cu un an, au oferit ucrainenilor bunătate, empatie, căldură și siguranță.
Antonia Celina, refugiat ucrainean: Ideea cărții mi-a venit acum câteva luni. Pentru că, de fiecare dată când cunosc oameni noi în România, indiferent unde merg, pentru că eu călătoresc mult în țara voastră frumoasă, oamenii se miră mereu când mă aud povestind despre cât de mult mă impresionează această țară și cât de mult iubesc oamenii de aici. Oamenii de aici sunt grozavi.
Ester învață acum la o școală din București. Și-a făcut prieteni noi. Iar Antonia, mama sa, mărturisește că, pentru ele, România, este deja noua lor casă.
