Astăzi este Ziua europeană de comemorare a victimelor regimurilor autoritare. Ziua a fost comemorată pentru prima dată la 70 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov. A fost pactul care a avut ca urmare cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și consecințele acestuia: lagărele de concentrare, gulagurile și Holocaustul.
În România, instalarea comunismului a însemnat încarcerarea a mii de oameni nevinovați, reprezentanți ai partidelor istorice, dar și simpli cetățeni care se opuneau regimului nou instalat la putere. Nu multă lume cunoaște însă povestea lui Arlette Coposu, soția seniorului Corneliu Coposu, închisă timp de 14 ani în penitenciarele comuniste.
Povestea închiderii soților Coposu
Odată cu instalarea guvernului Petru Groza, pe 6 martie 1945, dar mai ales după alegerile falsificate din noiembrie 1946, în România a fost oficial instalat comunismul. Au fost dizolvate partidele politice democratice. Iar din anul 1947, a început urmărirea și arestarea elitelor țărăniste.
Printre cei urmăriți și încarcerați, s-a numărat și Seniorul Corneliu Coposu, la acel moment secretar general adjunct al Partidul Național Țărănesc. A doua zi după arestare, soția sa, Arlette Coposu, era dată afară din casă de comuniști, ulterior, arestată și ea în urma unui proces fabricat, în anul 1950.
Din cei 25 de ani de condamnare, Arlette Coposu a executat 14 ani. A fost închisă în penitenciarele Malmaison, Jilava, Mislea, Miercurea Ciuc, Jilava.
”Așa cum și Seniorul a spus de multe ori, singura vină era aceea că «a fost soția mea»”, spune Andreea Mâniceanu, absolventă a Facultății de Istorie, specializarea Istoria Comunismului în România și autoarea volumului Arlette Coposu, soția Seniorului, considerat patriarhul demnității și onoarei românești din ultimele decenii. Cartea spune povestea lui Arlette, înainte și după arestarea sa, dar suprinde și momentele de reîntâlnire cu soțul său, după eliberarea din penitenciarele comuniste.
"Arlette a ieșit foarte bolnavă din închisoare, iar în momentul când Seniorul a aflat de boala soției a leșinat. Atât de mare i-a fost durerea, nu s-a mai recăsătorit nici măcar nu și-a pus problema. A fost un subiect de care nu a mai vorbit vreodată public. Poate de aceea Arlette nu a mai fost cunoscută", mai spune autoarea.
Viața lui Arlette Coposu a fost și rămâne un exemplu al demnității în fața umilințelor provocate de regimul comunist. De atfel, cartea semnată de Andreea Mâniceanu prezintă și mărturii din anii duri ai detenției, povestite de membri ai familiei Coposu.
