Ziua de 23 august are semnificații majore în istoria României, însă păstrează și aspecte contradictorii. Este considerat de unii istorici drept un moment de cotitură în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă în 1944 în cel de-Al Doilea Război Mondial.
În schimb, alții îl descriu ca ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei, trădând alianța cu care intrase în război. Din 1948 şi până în 1990, 23 august a fost sărbătorită de comuniști drept ca Ziua Naţională a României. Acum este Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
23 august, ziua în care România a întors armele
La 23 august 1944, Regele Mihai l-a demis și arestat pe mareșalul Ion Antonescu, autointitulat conducător al țării după puciul din septembrie 1940, pentru a putea retrage România din alianța cu Hitler și puterile Axei. La doar 23 ani, tânărul Rege l-a demis prin decret regal, ceea ce a pus capăt dictaturii militare a lui Antonescu.
Pe 22 august, Armata roșie invadase Moldova, pe linia Târgu Neamţ-Huşi-Chişinău, moment în care Armata română se afla la capătul rezistenței fizice pe front. Generalul german Friessner a cerut continuarea luptelor, iar mareșalul Antonescu a fost de acord. În aceste condiții, Regele Mihai și-a dat acordul pentru ca mareșalul Antonescu să fie înlăturat dacă refuză semnarea armistițiului cu Puterile Aliate.
Pe 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a avut o audiență cu Regele Mihai, la București. Acesta s-a arătat dispus să semneze armistițiul, însă numai cu acordul lui Hitler. Acela a fost momentul în care Regele Mihai a hotărât demiterea și arestarea mareșalului Antonescu și a principalului său colaborator, vicepremierul Mihai Antonescu.
Comuniștii au sărbătorit 23 august drept Ziua Națională a României din 1948 până la căderea lui Nicolae Ceaușescu. Dictatorul transformase această zi în ”Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”, evenimentul fiind prezentat românilor drept o realizare a regimului comunist.
Semnificația zilei de 23 august în istorie
La 23 august este marcată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului creată de Parlamentul European în 2008, conform Agerpres.
Această zi reprezintă şi ziua în care în 1939 a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut şi un protocolul adiţional secret (nepublicat). Pe lângă împărţirea ţărilor între ele, cele două regimuri totalitare au terorizat cetăţenii zonelor cucerite deportându-i în lagăre de concentrare, în gulag-uri, pentru muncă forţată sau exterminându-i în crematorii, potrivit enrs.eu.
Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului (European Day of Remembrance for Victims of Stalinism and Nazism), cunoscută drept Ziua Panglicii Negre (Black Ribbon Day) în unele ţări, este o zi internaţională de comemorare pentru victimele regimurilor totalitare, în special stalinismul, comunismul, nazismul şi fascismul, potrivit europeanmemories.net.
