Părinții, tutorii, dar și persoanele care abuzează fizic și mental copiii vor risca pedepsele mult mai dure decât cele din prezent. Pedeapsele cu suspendare vor fi eliminate pentru infracțiunea de rele tratamente asupra minorilor, se arată într-un nou proiect de lege depus recent în Parlament.
Inițiativa vine ca răspuns la fenomenul îngrijorător de creștere a numărului cazurilor de violență la care sunt supuși copiii, atât în sânul familiei, cât și în centrele instituționalizate. Societatea civilă avertizează însă că măsura este incompletă, fără o strategie guvernamentală de prevenire și de consiliere în astfel de situații.
Pedepse majorate pentru părinții, tutorii sau alte persoane care abuzează copiii
“Bătaia e ruptă din rai”, “Unde dă mama sau tata, crește”, „Eu te-am făcut, eu te omor”. Sunt doar câteva dintre expresiile pe care le regăsim în mentalul colectiv, o reflecție încă persistentă a modului în care raportul educațional dintre adult și copil mai este înțeles la noi în țară.
Deși în România pedeapsa corporală a fost interzisă din 2004, în prezent avem zeci de mii de cazuri în care copiii sunt victime ale unor astfel de practici. Potrivit statisticilor, numai în perioada ianuarie-septembrie a anului trecut au fost înregistrate 13.340 de cazuri noi de abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului. În peste 10% din aceste situații, minorii au fost supuși și abuzurilor sexuale.
O realitate cutremurătoare, favorizată și de regimul actual de sancțiuni, conform inițiatorilor proiectului. În prezent, infracțiunea de "rele tratamente aplicate minorului" este pedepsită cu închisoare de la trei la șapte ani. Efectul? Numai anul trecut, pe masa autorităților de profil erau deschise 1.690 de dosare penale pentru rele tratamente la care au fost supuși minorii. Doar 358 au fost soluționate. Și mai suprinzător, 16 dosare au fost soluționate prin rechizitoriu, cu 31 de inculpați trimiși în judecată și 9 arestați preventiv.
O realitate care este însă cunoscută și în Parlament, unde se intenționează înăsprirea acestui regim de pedeapsă.
Gabriel Andronache, inițiator, liderul deputaților PNL: "Consacrăm pentru prima dată la nivel penal abuzul psihic asupra unui copil, realizat în interiorul familiei. În anteriorul cod penal, înainte de 2009, am avut o pedeapsă mult mai mare pentru rele tratamente aplicate minorului, respectiv până la 15 ani de închisoare. Viața însă a arătat faptul că o asemenea manieră de abordare a chestiunii de politică penală nu este validată. De aceea, propunem majorarea atât a limitei de pedeapsă minimă de la trei la 5 ani, cât și majorarea maximului pedepsei la 10 ani de zile, în prezent fiind pedeapsa de 7 ani."
Copilul abuzat de astăzi riscă să devină agresorul de mâine
ONG-urile de profil susțin însă că este nevoie de măsuri mult mai ample pentru protejarea lor: de la măsuri de prevenție, educație pentru părinți, tutori și anagajații din sistemul de stat, până la consiliere psihologică pentru victime, în special în regiunile rurale, acolo unde astfel de servicii sunt aproape inexistente.
George Roman, director programe Salvați Copiii: "În lipsa unei educații parentale, în lipsa intervențiilor la nivelul comunității, nu avem cum să rezolvăm o problemă socială cu înăsprirea pedepselor penale. Ceea ce noi avem în acest moment este doar un vârf al aisbergului. Sistemul de asistență socială este atât de subdezvoltat încât rămân cel puțin vreo 2.000 de comunități și la lipsa unor profesioniști acolo, la nivelul primăriei, nedescoperite.
Deci avem sute de mii de copii care nu intră în atenția serviciului social. (...) Investițiile în astfel de servicii sunt minimale și chiar o comparație la nivelul Uniunii Europene ne arată că noi investim aproape cu 60% mai puțin în protecția socială față de media Uniunii Europene."
În lipsa acestor măsuri complementare, copilul abuzat de astăzi riscă să devină agresorul de mâine. Iar agresorul va continua să-și perpetueze comportamentul, susține o fostă victimă a unui astfel de abuz.
Cosmin Olteanu, fostă victimă, președinte The New Pagan Down: "Am crescut în instituțiile de ocrotire socială. Asistentul maternal a aplicat o serie de abuzuri fizice și psihice la adresa mea. Și ce pot să spun este că consilierea s-a făcut de fațadă. E ideea asta de a proteja interesele angajatului, dar totodată, nici angajatul n-a beneficiat de o consiliere, de o înțelegere a faptului că metodele sale de educație nu sunt cele mai bune. Ideea asta cu bătaia ruptă din rai nu a fost cea mai bună și cea mai eficientă. Neavând parte de consiliere, cumva, nu neapărat că vreau să iau apărarea, dar înțeleg că în universul acelei persoane doar acest lucru era posibil."
Jeni Chiriac, psiholog: "Sunt șanse destul de de mari de perpetuare a ciclului abuzului. Adică în sensul că, în momentul în care noi abuzăm, putem să facilităm perpetuare a abuzului, pentru că victima, uneori, devine abuzator în momentul în care se regăsește pe sine într-o relație de putere cu cu altă persoană. Deci dacă discutăm despre această perpetuare a violenței și a comportamentelor abuzive. Sunt șanse 50/50, dacă putem spune așa, de minim 50% de a crea un viitor abuzator."
Guvernul se apară în spatele campaniilor de informare.
Natalia Intotero, ministrul Familiei: "Tocmai am încheiat campania 'Fără bariere, tot adevărul despre droguri'. La începutul acestei campanii, întotdeauna am început discuțiile despre stoparea violenței domestice, a bullingului. Ne dorim identificarea unor resurse financiare, mai mult ca sigur fonduri europene pe zona de sănătate mintală. Prevenția trebuie să fie continuă, nu doar pentru copii, tinri, cât și pentru părinți."
Autoritățile decizionale promit însă că vor găsi soluții legislative și financiare atât pentru a suplimenta numărul consilierilor și psihologilor, cât și pentru crearea unui mecanism, de consilieri pentru părinții cu comportamenten abuzive. Până atunci, înăsprirea regimului de pedepse este singura metodă legală considerată eficientă pentru protejarea copiilor.
