Strategia candidatului comun la prezidențiale ar putea fi amenințată de calculele bugetare pe anul viitor. Noua coaliție ar putea fi prinsă între nicovala impunerii la Palatul Cotroceni a unui șef de stat pro-european și ciocanul nevoii de scădere a țintei de deficit bugetar - deficit, de altfel, amenințat de majorarea pensiilor și salariilor, măsură care va împovăra suplimentar bugetul anului 2025 cu încă 43 de miliarde de lei. Bani care nu pot fi strânși fără luarea unor măsuri impopulare, cu impact electoral.
Reforma bugetară, risc pentru prezidențialele din 2025
Cifrele parțiale aruncate până acum pe masa negocierilor pentru guvernare sperie partenerii de discuții. Ținta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025 este amenințată de efectul majorărilor de pensii și salarii decise la începutul acestui an. Ar fi nevoie de încă 43 de miliarde de lei pentru a acoperi plata acestora anul viitor. Din cele mai noi estimări, statul român poate miza doar pe 18 miliarde de lei în plus, încasări preconizate din îmbunătățirea sistemului de colectare a taxelor, estimează surse Euronews. Pentru restul de 25 de miliarde, alternativele nu sunt multe și nici fericite: ori o reformă totală a cheltuielilor bugetare, ori majorarea taxelor și impozitelor, mai susțin sursele citate. Ambele scenarii sunt, însă, improbabile. Pot afecta șansele de succes pentru strategia candidatului comun la prezidențiale cu care doresc să vină partidele pro-europene.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: Orice măsură care va însemna o scădere, fie și minimă, a nivelului de trai și a bunăstării va avea un impact negativ asupra alegerilor prezidențiale. Guvernul care vine va fi un guvern de lungă durată sau guvern la termen, un guvern așa-zis de serviciu sau de tranziție. E greu, deci, de crezut că vor face reforme, dar vom plăti cu toții întârzierea lor.
Mediul de afaceri propune alte soluții, pentru că au semnale economice îngrijorătoare.
Dragoș Damian, CEO, director companie farma: Sunt două trimestre de stagnare sau de scădere, nici nu știu exact ce înseamnă. Faptul că noi n-am crescut într-un an pe care îl așteptam bun și așteptam să creștem este un semnal mai prost decât utilizarea oricărui cuvânt recesiune.
Dragoș Atanasiu, antreprenor: Personal, eu cred că nu se va umbla la TVA. Cred că se vor mai nivela taxele, în sensul în care toate excepțiile vor începe să fie înlăturate. Da, trebuie trebuie să avem grijă de pensionari, cu siguranță, trebuie să mai mărim salariile, cu siguranță, dar trebuie să mărim productivitatea, să crească economia. Deci, noi credem că o dată, tot ce înseamnă indexare promisă pentru anul următor trebuie ponderată cumva, trebuie plafonată, ponderată. Pentru că degeaba mărim pensiile și luăm foc, da, rating-ul de țară se duce în jos, ne vom împrumuta din ce în ce mai scump.
Deocamdată, partidele politice care negociază crearea noului guvern se feresc de ideea creșterii taxelor și impozitelor. Așteaptă ultimele cifre cu care ministrul Boloș va veni la negocieri la începutul săptămânii viitoare. Promit, în schimb, măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, la pachet cu desființarea unor instituții și agenții regionale, precum și mărirea gradului de colectare fiscală.
