30% dintre femei sunt hărțuite în România, arată studiile. Sociologii spun că frica și lipsa de încredere în autorități le determină pe multe dintre femei să păstreze tăcerea. Cazul femeii de serviciu din Timișoara, doamna C cum este cunoscută, a făcut înconjurul țării și al Europei.
O treime din femeile românce nu se simt în siguranță. Fie că sunt pe stradă, în școli sau la serviciu. Dar această cifră nu este una reală în totalitate pentru că în România cazurile de hărțuire sexuală nu sunt raportate, spun ONG-urile. În special cele de la locul de muncă.
„Hărțuirea sexială se referă la orice fel de comportament cu conotație sexuală, care nu este dorit. Poate să aibă formă fizică de exemplu prin mângâieri sau atingeri nedorite. Poate să aibă o formă verbală prin diverse comentarii sau diverse glume cu conotație sexuală”, a declarat Elena Brodeală, cercetătoare la o universitate din Zurich.
Cazul unei românce la CEDO
Cazul doamnei C a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că în România nu i s-a făcut dreptate. Femeia de serviciu din Timișoara a fost hărțuită timp de doi ani de șeful ei.
„Aveam nevoie de bani pentru că aveam de întreținut două persoane. Am avut-o pe mama mea bonlavă, nu avea pensie. Am avut-o pe nepoțica mea pentru că am crescut-o eu și trebuia să o întrețin. Trebuia să merg la lucru, deci aveam nevoie de serviciul ăla”, a spus femeia.
Doamna C a început să-l înregistreze pe bărbat pentru că nimeni nu o credea. Procurorii de caz au ajuns la concluzia că femeia nu a fost pusă într-o situație umilitoare.
„Atunci a fost un calvar al meu. O fost dezastru. Mă chema în birou, mă pipăia, mă trăgea de haine să mă dezbrac, să mă culc cu el. Fugeam de el, mă căuta, peste tot mă găsea”, a mărturisit doamna C.
După ce a fost clasat cazul în România, Doamna C și-a purtat lupta la Curtea Europeană a Drepturile Omului. Și a câștigat. Iulia Motoc, judecător la CEDO, spune că anchetatorii nu au avut suficiente cunoștințe pentru a lua decizia corectă.
„CEDO a considerat că nu a fost anchetat așa cum trebuia să fie anchetat la nivel intern de către România. În acest fel s-a produs o încălcare a articolului 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Dreptul la viața privată. Deci i s-a atins demnitatea și integritatea psihologică acestei doamne”, a explicat Iulia Motoc, judecătoare CEDO.
Mesajul doamnei C pentru femeile hărțuite sexual
Doamna C a rămas cu traume pe care le retrăiește zilnic.
„Cazul acesta de fapt ar putea fi pentru România un moment în care statul să zică <<Putem face mai mult decât să plătim despăgubirilepentru doamna C, putem să ne asigurăm că astfel de cazuri nu se vor mai repeta>>”, a menționat Georgiana Euper, reprezentat asociația ALEG.
Doamna C va primi despăgubiri în valoare de 7500 de euro din partea României, dar decizia CEDO nu va redeschide automat cazul din țară. Este decizia Doamnei C dacă va merge mai departe.
Petru ca povestea sa să fie un exemplu pentru toate femeile care trec printr-o asemenea dramă, doamna C a ales să transmită un mesaj pentru cele care nu au curajul să se apere.
„Să meargă imediat la poliție și să înregistreze. Că aici în România cu înregistrarea în mână, și nici atunci nu prea m-or crezut. Să aibă dovezi. Să puna mâna pe telefon, să înregistreze tot. Pentru că nici eu n-am fost crezută până am înregistrat”, a mărturisit doamna C.
În alte țări din Uniunea Europeană, numărul cazurilor de hărțuire sexuală este dublu față de România. Dar asta nu pentru că în țara noastră există mai puține cazuri, ci pentru că oamenii nu le raportează.
