Peste un milion de tineri vor vota anul acesta pentru prima dată. În plus, potrivit datelor oficiale, vor fi mai mulți alegători cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, decât cei din categoria 65 plus.
Pentru unii dintre tineri, entuziasmul participării la primele alegeri este umbrit de lipsa de încredere în clasa politică.
Ionuț va fi curând licențiat în științe politice. Anul acesta, are ocazia să pună pentru prima dată ștampila pe buletinul de vot. Nu o dată, ci de patru ori. Exclude categoric ideea de a nu merge la vot.
Ionuț Gabriel Dinu, student, Facultatea de Științe Politice: ”Sunt foarte entuziasmat că pe 9 iunie o să fie primele rânduri de alegeri și voi merge la vot și susțin și încurajez pe toți ceilalți să o facă, pentru că e pentru binele democrației. Astăzi liderii politici lasă de dorit. Sperăm la o revigorare a clasei politice românești. Doar că speranța moare ultima. Sperăm ca noi, cei tineri, să venim din spate și să fim un model pentru ceilalți.”
Teodor, un alt student din București, a tras concluzia că nu mulți tineri din generația lui au educația minimă necesară ca să voteze responsabil. În ceea ce-l privește, se simte pregătit să meargă la vot și e determinat să o facă.
Teodor Butoi, student, Facultatea de Istorie: ”E un moment important pentru fiecare dintre noi o dată la patru ani să să ne alegem reprezentanții. Și cu atât mai mult cu cât simți asta pentru prima dată.”
Elevii din Craiova, interesați de vot
Perspectivele tinerilor nu par să fie prea diferite nici la 200 de kilometri depărtare de Capitală, în Dolj. Cel puțin asta reiese din discuția cu doi elevi din Craiova.
Alexandra Andreescu, elevă, Craiova: ”N-avem educație civică, adică avem prin clasa a 6-a, dar nu avem noi capacitatea mentală în momentul ăla să înțelegem multe și nici nu e luată suficient de în serios.”
Reporter: ”Ce înseamnă să votezi pentru prima data?”
Andrei Rareș Urziceanu, elev: ”O șansă la viitor?! Votez cu cine mi se pare mie mai favorabil, dar niciunul nu are ceva special față de celălalt.”
Reporter: ”Ce așteptări ai de la viitorii lideri politici?”
Andrei Rareș Urziceanu, elev: ”Să nu mai fie de extremă dreapta. Să se ocupe într-adevăr de oameni și de tineri și nu să alerge după capital.”
La aceeași întrebare, Noemi, o tânără de 18 ani din județul Cluj, are un răspuns diferit. Problemele pe care le identifică sunt strâns legate de trecutul ei. A locuit 17 ani în Pata Rât, groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca. Acolo trăiește o comunitate de peste două mii de români, majoritatea, de etnie rromă.
Reporter: ”Crezi că vocea ta și a comunității tale sunt auzite de politicieni?”
Noemi, elevă: ”Nu. Nici gând. Niciodată nu ne-au fost băgate în seamă necesitățile și dorințele, orișicât s-a bătut la ușile primăriei sau orișiunde de către comunitățile de rromi, niciodată n-au fost băgați în seamă, ba chiar au fost alungați.”
Reporter: ”Care sunt acele dorințe pe care le-ați avut voi și pe care nu le-au ascultat?”
Noemi, elevă: ”Condițiile necesare pentru a trăi. Curățenia... pentru că noi, până la urmă, ne facem curățenie pe stradă și așa, dar, până la urmă, unde le aruncăm?!”
Tinerii nu știu cu cine să voteze
Mulți dintre tinerii care au împlinit vârsta de vot în ultimii patru ani sunt derutați, nu știu cu cine să voteze. Lipsa educației politice în școli și a dezbaterilor electorale contribuie la această confuzie, este de părere doctorul în Științe Politice, Alexandra Iancu.
Alexandra Iancu, decan Facultatea de Științe Politice: ”E o lipsă de practică politică, pentru că nu a existat un dialog cu tinerii așa cum existau, în general, atunci când aveam aceste alegeri. Sperăm ca, în timp, și programa de liceu să se schimbe, astfel încât să includă cursuri care să ne pregătească și pentru această dimensiune civică și democratică.”
În categoria de vârstă 18-35 de ani se înregistrează o prezență scăzută la vot. La ultimele alegeri Parlamentare, au votat doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale. Asta deși această categorie reprezintă aproximativ un sfert din electorat.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
