Ți-ai stabilit lista cu ”rezoluții” pentru începutul de an? E întrebarea care apare tot mai des în apropierea Revelionului, însă puțini știu că termenul ”rezoluție” e folosit greșit deoarece, de fapt, înseamnă ”o hotărâre a unui organ administrativ, fie că e o hotărâre a primarului, fie că e o hotărâre a congresului vreunui partid”. Explicația a fost oferită, la Euronews România, de Ionel Dumitru Nedelcu sau I.D. Nedelcu, profesor de limba și literatura română, care predă la tablă, față în față, pe blog, pe YouTube și chiar pe TikTok.
În direct la Euronews România, profesorul I.D. Nedelcu a afirmat că numeroase greșeli de exprimare, frecvent întâlnite în vorbirea de zi cu zi, ”pleacă de la ignorarea lecturii”, ”o ignorare arogantă, înfumurată” a oamenilor.
Cum se scrie corect? Prețul la alimente sau prețul alimentelor?
Profesorul de limba și literatura română a explicat că este greșit să folosim formulări precum ”prețul la alimente” sau la energie.
”E o pronunțare regională. Genitivul are o formă specială în limba română; prețul alimentelor.
Este adevărat că această construcție cu prepoziția «la» o folosim pentru dativ atunci când înaintea substantivului avem un numeral, de exemplu. Aici folosim prepoziția «a»: prețul a două alimente.
De ce? Pentru că numeralul nu are formă de dativ-genitiv. Și atunci putem să folosim prepoziția «a» sau putem folosi prepoziția «la» pentru dativ.
Exemplu: Am dat la doi elevi nota 10.
Când nu avem însă aceste situații, ca înaintea substantivului să apară un cuvânt care nu are formă de genetiv sau dativ, atunci folosim forma de dativ sau genitiv a substantivului - prețul alimentelor.
Este o formă de exprimare îngrijită care pleacă din faptul că oamenii tratează limba română ca pe ceva deja știut, deja cunoscut și nu se mai străduiesc să învețe continuu”, a afirmat I.D. Nedelcu.
Construcția ”de bună seamă”, sursă de disensiuni la Bacalaureat
În acest context, jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, a amintit cum construcția ”de bună seamă” le-a dat pus probleme elevilor care au susținut proba scrisă la limba și literatura română la Bacalaureat 2023. , iar la acel unii dintre ei au cerut modificarea baremului.
Profesorul I.D. Nedelcu susține că părinții nu au învățat ”nimic din tot scandalul acela” deoarece prin depunerea de petiții, au susținut analfabetismul și incultura.
”Nu cred că am învățat nimic din tot scandalul acela. Ați văzut că s-au făcut petiții. Părinții indignați și-au susținut. Cum să susții analfabetismul? Cum să susții incultura?
De bună seamă este o expresie relativ cunoscută sau credeam eu că este o expresie relativ cunoscută. De altfel, sunt convins că cei care au făcut subiectul la BAC au crezut că le fac un favor elevilor. Au crezut că le dau o expresie simplă pentru a lua ușor punctele.
Elevii citesc foarte puțin sau deloc în marea lor majoritate. Evident că nu au de unde să aibă un vocabular bogat. Și atunci te și miri cum o expresie care nouă, celor din generația mea, ni se pare atât de banală a putut crea atât scandal public.
Am făcut un film în care am arătat că expresia o întâlnim și la Creangă și la Sadoveanu și la toți marii scriitori.
Problema este că toți marii scriitori români sunt aproape necunoscuți elevilor, chiar și celor care dau Bacalaureatul și au o listă cu scriitori canonici pe care ar trebui să-i citească, să-i cunoască.
Totul pleacă de la ignorarea lecturii. Este o ignorare arogantă, înfumurată. Nici nu le trebuie. Li se pare că nu este important”, a mai spus profesorul.
Profesor: ”Auzeam despre rezoluțiile Congresului PCR”
”(Rezoluție, n.red) e un cuvânt care mă enervează foarte tare, pentru că în epoca de unde vin eu, adică din epoca de tristă amintire comunistă, rezoluție însemna pur și simplu o hotărâre a unui organ administrativ.
Pe vremea aceea, auzeam despre rezoluțiile Congresului al nu știu câtelea al Partidului Comunist Român.
Acest este sensul cuvântului. Rezoluție înseamnă o hotărâre a unui organ administrativ, fie că e o hotărâre a primarului, fie că e o hotărâre a congresului vreunui partid. E un act scris care stipulează anumite măsuri, lucruri care trebuie îndeplinite de către respectivul organ administrativ.
Nu înțeleg de ce nu folosim obiective pe care ni le propunem în anul următor.
De ce trebuie să facem o rezoluție? Doar pentru că sună mai deosebit... Doar pentru că am auzit în limba engleză, probabil.
Doar pentru că i-am auzit pe prietenii noștri că fac și ei rezoluții sau am auzit tot felul de «formatori de opinie»”; a concluzionat el.
