Combinând datele cu raze X, datele optice și datele în infraroșu de la Telescopul spațial Spitzer, o echipă internațională de astronomi a „dat timpul înapoi” pentru a ajuta la determinarea cronologiei dispariției unei stele îndepărtate.
O explozie termonucleară a distrus steaua
Situată în Marele Nor al lui Magellan, o mică galaxie aflată la 160.000 de ani-lumină de Pământ, rămășița supernovei numite SNR 0519-69.0 (SNR 0519, pe scurt) reprezintă resturile unei explozii a unei stele pitice albe. După ce a atins o masă critică, fie prin atragerea de materie de la o stea vecină, fie prin fuziunea cu o altă pitică albă, steaua a suferit o explozie termonucleară și a fost distrusă.
Cercetătorii au comparat imaginile Hubble ale zonei din 2010, 2011 și 2020 pentru a măsura vitezele materialului din unda de suflu a exploziei. În cazul în care viteza a fost spre limita superioară a estimărilor, astronomii au stabilit că lumina de la explozie ar fi ajuns pe Pământ în urmă cu aproximativ 670 de ani.
Cu toate acestea, investigațiile ulterioare au arătat că este probabil ca resturile să fi lovit gazul dens după explozie - încetinind unda de șoc și sugerând că explozia a avut loc mai recent decât acum 670 de ani. Astronomii ar putea folosi observații suplimentare cu Hubble pentru a determina cu mai multă precizie când ar trebui să fie stabilit cu adevărat momentul dispariției stelei.
Centrul imaginii este dominat de rămășițele colorate ale stelei distruse, iar de-a lungul periferiei exterioare a resturilor se află o coajă subțire de gaz de culoare roșu-sânge, așa cum este ilustrat de datele optice ale Hubble. În interiorul învelișului roșu se află raze X cu energii joase, medii și înalte, afișate ca nuanțe mixte de verde, albastru și violet, unele dintre aceste culori suprapunându-se pentru a părea de un alb cremos. Ansamblul resturilor seamănă cu o bulă colorată. Fundalul imaginii este presărat cu sute de stele, între ele fiind negrul adânc al spațiului.
