Cercetători români și americani au descoperit cele mai vechi urme din Europa ale unor posibili strămoși ai omului modern. Aceștia fac parte din specia homininilor și au trăit pe teritoriul României de astăzi acum aproximativ două milioane de ani. Deși descoperirea inițială a fost făcută în anii 1960, în sit-ul Grăunceanu de pe valea râului Olteț din Vâlcea, abia acum s-au putut face analize minuțioase cu ajutorul unor tehnici moderne.
Urme ale strămoșilor omului modern, vechi de două milioane de ani
Ioana Nicolescu, jurnalistă Euronews: „Aceste oase au aproximativ două milioane de ani și au aparținut unor animale care trăiau la vremea respectivă pe ceea ce este astăzi teritoriul României, iar cercetătorii au descoperit, pe unele dintre aceste oase, urme lăsate de hominini cu ajutorul unor unelte ascuțite, cel mai probabil realizate din piatră.”
Homininii au fost primele animale inteligente care au mers pe două picioare și care au dezvoltat limbaj și au început să mânuiască unelte.
Ioana Nicolescu, jurnalistă Euronews: „Aceste oase au aproximativ două milioane de ani și au aparținut unor animale care trăiau la vremea respectivă pe ceea ce este astăzi teritoriul României, iar cercetătorii au descoperit, pe unele dintre aceste oase, urme lăsate de hominini cu ajutorul unor unelte ascuțite, cel mai probabil realizate din piatră.”
Homininii au fost primele animale inteligente care au mers pe două picioare și care au dezvoltat limbaj și au început să mânuiască unelte.
Virgil Drăgușin, cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”: „Practic, fiecare os a fost luat în parte cu o lumină puternică din lateral și cu lupă și căutat peste tot pe aproape 5.000 de resturi fosile din aceste două colecții. Toate au fost luate și văzute la lupă și din toate aceste aproape 5.000 de resturi fosile, 20 dintre ele au urme clare de tăietură.”
Cine erau homininii care au lăsat aceste urme?
Ioana Nicolescu, jurnalistă Euronews: „Cine au fost cei care au lăsat aceste urme? Ce știm despre ce exista pe Pământ la vremea respectivă?”
Virgil Drăgușin, cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”: „Suntem în momentul în care Homo Erectus apare în Africa, dar acum vedem că cineva era prezent și în Europa și de aici se nasc câteva întrebări la care momentan nu putem răspunde, dar aceste întrebări sunt: era altă specie umană care folosea unelte, era o altă specie care poate nu era umană, dar totuși folosea unelte sau dacă era Homo Erectus care a apărut instantaneu și în Europa.
Unele dintre cele mai vechi fosile ale acestui tip de hominin au fost descoperite în Georgia și au aproximativ 1,7 milioane de ani. Momentan, în România încă nu au fost găsite astfel de rămășițe.
Alexandru Petculescu, cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”: „Nu știm cu certitudine dar noi către el ne îndreptăm gândurile. El este suspectul principal, cel care a utilizat astfel de instrumente pentru a curăța carnea de pe oase și a lăsa implicit acele urme de tăiere pe oasele pe care le-am văzut.”
Virgil Drăgușin, cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”: „La momentul respectiv din istorie se foloseau unelte ce. Erau sparte doar pe o parte. Deci dacă iei o piatră mare, ea se sparge și se crează o singură spărtură cu o muchie.”
Este o descoperire importantă care va duce, speră cercetătorii, la săpături mai ample în situl de la Grăunceanu, ce ar putea scoate la iveală chiar rămășițele homininilor care au lăsat aceste urme și poate și uneltele folosite de ei. Momentan, însă, nu există fonduri pentru așa ceva. Paleontologii și arheologii speră să găsească finanțare europeană și poate finanțare de la guvernul României sau din alte surse ca să poată continua cercetarea.
