Pe lângă Dosarul 10 august, acolo unde ancheta a fost reluată recent de Secția Militară a Parchetului General, alte dosare grele așteaptă soluționarea. Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei sunt doar două exemple în care tehnica tergiversării a fost folosită extrem de bine.
La aproape 33 de ani de la momentul evenimentelor, după multe tergiversări și mulți ani în care a fost blocat, dosarul Revoluției a fost retrimis în instanță. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, alături de fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității.
În aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General trimiteau în judecată dosarul cauzei, cel care cuprindea 3.300 de volume. În 2021, judecătorii Instanței Supreme decideau ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.
Înalta Curte a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, magistrații fiind nevoiți acum să refacă ancheta.
Ce alte dosare au fost blocate ani de zile în instanță
Un traseu asemănător a avut și dosarul Mineriadei. Acesta s-a aflat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe. Stopate în 2008, investigațiile au fost reluate în 2014, după ce CEDO a obligat România în acest sens.
În iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul a stat însă mai bine de doi ani în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii Instanței Supreme au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă procurorilor militari de la Parchetul General.
La aproape șapte ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane au murit, iar alte câteva sute au rămas mutilate pe viață, Curtea de Apel București i-a condamnat pe inculpați la un total de aproape 60 de ani de închisoare cu executare, aproape la jumătate față de pedepsele dictate în primă instanță, în decembrie 2019, de Tribunalul București.
Deși procesul s-a încheiat în decembrie 2021, pronunțarea sentinței definitive s-a făcut după patru amânări succesive, pe 12 mai 2022. Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea a primit-o unul dintre patronii clubului, Alin George Anastasescu, 11 ani și 8 luni. Cristian Popescu Piedone, primar al Sectorului 4 la momentul producerii incendiului, a primit patru ani de închisoare, față de opt ani și jumătate, așa cum primise pe fond. Și chiar dacă există o decizie definitivă, supraviețuitorii și rudele victimelor așteaptă daune morale și materiale de peste 50 milioane de euro.
