La un an după ce armata a cules rămășițele primei drone rusești căzute pe teritoriul românersc, una dintre modificările legislative de care ar avea nevoie piloții pentru a putea trage într-o dronă străină a fost pusă în dezbatere publică.
Aceasta reglementează organizarea de către Armata Română a misiunilor pe timp de pace și va permite folosirea muniției chiar dacă nu este instituită starea de război.
Între timp, experții militari spun la unison că există deja bază legală pentru a ținti obiectele de zbor și că, de fapt, ce lipsește este voința politică.
MApN a pus în dezbatere una dintre modificările legislative de care ar avea nevoie piloții pentru a putea trage într-o dronă străină Armata Română face pași pentru a putea doborî dronele care intră neautorizat în spațiul nostru aerian.
Militarii nu pot organiza misiuni pe timp de pace
Militarii spun că nu pot organiza misiuni pe timp de pace, și este nevoie de modificarea legii pentru a putea folosi inclusiv muniție chiar dacă nu este instituită starea de război. Ministerul Apărării a dezbătut astăzi o modificare legislativă de care ar avea nevoie piloții pentru a putea trage într-o dronă străină.
Militarii spun că în prezent dacă nu este stare de urgență sau de război, ei nu pot organiza misiuni și nici trageri reale în afara poligoanelor. Fără aceste instrumente, Armata română nu ar putea interveni pentru a doborî o dronă străină care intră ilegal în spațiul aerian românesc. În aceeași situație sunt și piloții NATO dislocați pe teritoriul țării noastre.
”Legislația națională în vigoare nu curpinde prevederi care să reglementeze desfășurarea unor operații militare în timp de pace, pe teritoriul național. Mai mult, există un vid legislativ și în ceea ce privește utilizarea capabilităților forțelor armate străine dislocate în România pentru contracararea prin mijloace noncinetice sau cinetice a unor riscuri și amenințări concrete”, se arată în proiectul de lege al MApN.
Pentru a putea neutraliza o dronă care ajunge pe cerul României, militarii spun că trebuie să aștepte și modificarea unei alte legi care trebuie să stabilească exact modul de acțiune într-o astfel de situație.
Deocamdată, această inițiativă este în faza de dezbateri interne. Experții militari critică lipsa de fermitate a Armatei, în ciuda faptului că în ultimul an au fost găsite 11 fragmente de drone militare, căzute în județele Tulcea și Brăila.
”Există un semn de întrebare: până când? Ce vom accepta? Să acceptăm ca drone ce trec prin România să lovească obiective ucrainene, ca atunci Ucraina ne poate acuza că am pus la dispoziție utilizarea spațiului aerian românesc, ceea ce nu este adevarat, dar poate fi invocat.
Să spunem că așteptăm să vedem dacă vor lovi, mi se pare tarziu. Nu e cazul să fim nici într-o atitudine preventivă să lovim înainte de a intra în spațiul aerian al României, dar în momentul când au intrat să le doborâm”, spune generalul Ștefan Dănilă – fost șef al Statului Major General al Armatei Române.
La finalul săptămânii trecute, Armata a fost din nou alertată după ce radarele ar fi interceptat două drone de luptă care au intrat în spațiul aerian românesc.
Ultima dintre ele s-ar fi îndreptat direct spre litoralul și chiar a pătruns 19 kilometri pe teritoriul României, prin Gura Portiței. Armata nu a lămurit nici până acum situația, dar un scenariu avansat neoficial este că ar putea fi vorba inclusiv despre un atac electronic, cu atât mai mult cu cât aparatul de zbor nu a fost văzut de piloții militari.
”Există tehnologic posibilitatea sa bruiezi functionarea radarelor sa le determini sa semnalizeze un pericol fara ca aeronava aia sa existe in realitate fara ca o drona, se poate obtine acelasi rezultat si prin atacuri cibernetice”, a declarat Iulian Fota – fost consilier prezidențial.
Premierul Marcel Ciolacu a spus cĂ s-au luat toate măsurile pentru a evita un pericol. Șeful Guvernului a declarat în repetate rânduri că dacă dronele de luptă vor ataca ținte atunci armatava interveni.
