Noile atacuri rusești cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre readuc în discuție problema legislației când vine vorba de doborârea acestor aparate care intră în spațiul aerian al României în mod abuziv. Militarii nu le pot distruge pe timp de pace dacă acestea nu atacă direct țara noastră. Liderii militari și politici vorbesc, însă de necesitatea modificării legislației. Ministerul Apărării transmite că proiectele de lege sunt pe circuitul de avizare în acest moment. Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, spune că dezbaterile pe această temă ar putea avea loc în viitoarea sesiune din toamnă.
Reprezentanții ministerului Apărării spun că legislația nu acoperă în totalitate modul în care pot interveni în cazul dronelor rusești care ajung accidental pe teritoriul României.
Constantin Spînu, directorul de comunicare strategică a Ministerului Apărării: ”În niciun moment de când aceste atacuri, au început de anul trecut, nu am putut stabili intenția, am avut doar situații în care fragmente de drone sau drone ieșite de sub control lovite de antiaeriana ucraineană au avut impact pe teritoriul României. Ceea ce se întâmplă pe frontiera comuna cu Ucraina, este o situație care nu este perfect reglementată de lege. Atunci când execuți foc cu mijloace proprii și proiectilele depășesc granița de stat, atunci exista probleme din punctul de vedere juridic al dreptului internațional, armata română poate să doboare o drona în orice moment, dar nu în orice condiții chiar și pe timp de pace.”
Măsuri adoptate de armată
Șeful Armatei vorbea la începutul acestui an, într-un interviu pentru Europa Liberă România că trebuie să fie modificate patru legi ale apărării. Generalul Gheorghiță Vlad spune atunci că militarii nu pot duce operații de luptă pe timp de pace, ceea ce ar trebuie să se schimbe, și că dronele sunt definite legal drept aeronave fără pilot. În astfel de situații, sunt proceduri clare pentru intrarea neautorizată a aeronavelor pe teritoriul României, însă șeful Armatei spunea că ar trebui să fie asimilate la muniție pentru a putea fi doborâte rapid.
Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă: ”Noi până acum avut am avut incidente, nu, nu atacuri. Rusia nu atacă România și are grijă cum atacă, în sensul în care atacă Ucraina numai cu drone la Dunăre, nu și cu rachete de croazieră, tocmai pentru a minimiza pericolul unui incident. Avioanele de vânătoare pot intercepta aceste drone în zbor, numai că în situația noastră dată este dificil. De ce? Pentru că dacă se face interceptarea la distanță înseamnă implicarea României în război, pentru că acele drone zboară spre ținte din Ucraina. dacă se încearcă interceptarea în proximitate a țintelor, e vorba de câteva secunde și de pericol de a fi lovită de apărare antiaeriană ucraineană.”
Și președintele Senatului a subliniat necesitatea unor modificări esențiale în legislația națională privind apărarea, despre care spune că a discutat și cu premierul și cu ministrul Apărării.
Nicolae Ciucă, președintele Senatului: ”Discutăm de toate instituțiile statului și când va exista o integrare a tuturor solicitărilor, a tuturor nevoilor și soluțiilor legislative necesare, vom introduce legislația. Eu sper ca mai degrabă până în alegeri, pentru că avem nevoie de aceste legi.”
Constantin Spînu, directorul de comunicare strategică a Ministerului Apărării: ”Partea noastra este facuta, proiectele de lege sunt întocmite, ele sunt pe circuitul de avizare. După ce vom avea și legislația adoptată vom putea spune că suntem mai bine pregatiti, ca au rămas mai puține zone neacoperite legislativ.”
Armata a luat mai multe măsuri după ce au început atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în urmă cu un an. Au fost dislocați mai mulți militari în zona de graniță, sunt mai multe posturi de observare și tehnică de luptă plasată în teren.
