Mănăstirea Argeșului este unul dintre cele mai frumoase edificii din România. Cu o arhitectură impresionantă, lăcașul de cult a traversat jumătate de mileniu de istorie.
În jurul ei, s-au țesut legende, au luat naștere mituri. Și tot despre ea s-au scris poeme și balade. A fost numită doina în piatră a arhitecturii din România. Ansamblul Mănăstirii Argeșului este și unul dintre cele mai vizitate în perioada sărbătorilor de Paște.
Ctitorit de voievodul Neagoe Basarab și de soția sa Doamna Despina, în secolul al XVI-lea, superbul edificiu a fost și este învăluit de misterul unei legende: cea a Meșterului Manole.
Adrian Enache, preot Mănăstirea Argeșului: "Aici, în 1359, în cetatea Basarabilor, era recunoscută Mitropolia ungro-vlahilor, Mitropolia Țării Românești, de către Patriarhia de Constantinopol, cu primul Mitropolit Iachint de Vicina. Sediul acestei mitropolii în primă fază a fost la Sfântul Nicolae Domnesc, situată la doi kilometri și jumătate pe Argeș în jos, după cum spune și legenda Meșterului Manole."
Catedrala a fost finalizată și apoi sfințită, dar, din cauză că terenul era mlăștinos, și ca urmare a două seisme puternice atestate în documente, catedrala s-a dărâmat. Este, de altfel, una dintre realitățile pe baza cărora ar fi luat naștere Legenda Meșterului Manole.
Adrian Enache, preot Mănăstirea Argeșului: "În 1512, când la domnia Țării Românești a venit Neagoe Basarab, a găsit acel zid părăsit și neisprăvit, despre care spune legenda, nu era altceva decât zidul fostei catedrale mitropolitane, de la voievodul Vlad Drăculea, tatăl lui Vlad Țepeș, a hotărât să consolideze toată zona, cu piatră, cărbune, piatră de stejar și var nestins, rezistând astfel această biserică făcută numai din piatră, adusă de la Albești de Muscel, o carieră situată la 40 de kilometri de orașul Curtea de Argeș. Putem spune astfel că, din punct de vedere științific, motivul surpării zidurilor constituie sâmburele de adevăr al legendei. Pentru că aceasta de aici pornește, ceea ce meșterii construiau ziua noaptea se dărâma, desigur cum nici zilele creației nu sunt zile astronomice, aici nu vorbim de zile de 24 de ore.
Legenda are un corespondent și pe linie istorică. Adică putem găsi un personaj istoric și ne putem raporta la Manolli din Niaesia. Înainte de a urca pe tronul Țării Românești în 1512, Sfântul Voievod Neagoe Basarab care este și arhitectul, nu doar ctitorul catedralei, a stat o perioadă de timp la Constantinopol. În 1509, Constantinopolul fusese efectiv dărâmat de un seism foarte puternic. Atunci, sultanul Baiazid al Doilea i-a chemat pe toți marii arhitecți din perioada respectivă să refacă cetatea.
Printre acești arhitecți se afla și un anume Manolli din Niaesia, de origine armeană, și se știe că Niaesia este regiunea din Armenia care a dat cea mai puternică putem spune și longevivă dinastie a sculptorilor în piatră."
Este și unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Argeșului este, din punct de vedere arhitectural, un melanj de stiluri, românesc și oriental, cu elemente de natură armeană, arabă, persană, georgiană.
Adrian Enache, preot Mănăstirea Argeșului: "În același timp legenda are un corespondent și pe linie simbolică. Manole este diminutivul lui Emanoil din limba greacă, și înseamnă: cu noi este Dumnezeu. Și în același timp Meșterul Manole este și un simbol al arhitectului genial în Balcani."
Un arhitect genial, la limita dintre realitate și ficțiune, dintre istoria scrisă și legenda purtată peste secole. Despre mitul Meșterului Manole încă se vorbește.
Vizitatorii curioși, ajunși la Mănăstirea Argeșului, nu doar admiră superbul edificiu, ci sunt curioși să afle dacă, în spatele legendei vechi de ani, există vreun sâmbure de adevăr.
