Cele mai dezbătute subiecte au fost organizarea admiterii la colegiile naționale și a Bacalaureatului, dar și finanțarea învățământului. Ministerul Educației a organizat o consultare online la care au participat toți cei interesați, după ce săptămânile trecute au avut loc mai multe întâlniri cu sindicatele.
Argumente pro și contra noilor prevederi cu privire la organizarea examenului de admitere la colegiile naționale. Potrivit proiectului, elevii care vor dori să dea admiterea vor susține un examen la aceste colegii, dar cu subiecte realizate in afara unităților de învățământ.
Acest examen va avea loc după organizarea Evaluării Naționale, care va fi programată mai devreme comparativ cu calendarul actual. Elevii care nu vor intra la liceu, vor fi repartizați computerizat.
„Un punct in minus îl reprezintă aceasta admitere de la colegii. Nu este absolut nimic pozitiv. Din contră, reprezintă o lipsă de echitate și transparență la nivelul întregului sistem preuniversitar și drept dovadă îl reprezintă examenul de la nivelul clasei a V-a, unde ies nenumărate discuții la modul în care se susține acest examen, la modul în care sunt redactate aceste subiecte și modul în care unii copii care fac meditații cu profesorii de la aceste colegii sunt avantajați”, a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților.
Profesor, despre dezbaterea legilor Educației: „O școală de elită are dreptul să-și aleagă elevii”
În schimb, unii profesori susțin eventualele modificări aduse legii Educației.
„Eu privesc cu ochi buni eventualitatea susținerii unui examen de admitere la colegiile naționale. Am reglat din pix procentul de promovabilitate umblând la nivelul de dificultate al subiectelor.
Un colegiu național, o școală de elită are dreptul să-și aleagă elevii. Au loc adevărate drame în clasa a IX-a, când așa-ziși copii intrați cu 10, care cred despre ei că sunt de 10, rămân corigenți la 2-3 materii”, a explicat George Trifan, profesor de informatică.
Profesorul universitar Liviu Papadima: „De ce trebuie dezbătută o lege de o asemenea importanță în concediul de vară, când nu sunt profesorii în activitate?”
România ar trebui să urmeze exemplul altor state dezvoltate în ceea ce privește educația copiilor, iar reforma din învățământ ar trebui să se desfășoare pe o perioadă îndelungată, susține Liviu Papadima, filolog și profesor universitar la Facultatea de Litere București.
„De ce trebuie dezbătută o lege de o asemenea importanță în concediul de vară, când nu sunt profesorii în activitate? Nu sunt profesorii universitari. Cu cine se va face această așa zisă reformă? Nu se va face cu ei? Nu trebuie întrebați și ei?
Avem exemple de reforme care chiar au mers strună. Toată lumea vorbește despre modelul finlandez. Reforma finlandeză a durat 15 ani în care s-a lucrat constat, pas cu pas. Primul lucru - consultări masive ale populației. Al doilea lucru - consultări masive ale celor implicați, cadrele didactice.
Poți să planifici un Bacalaureat în momentul în care ai un curriculum național aprobat. Deci, suntem aberația aberațiilor de ani de zile! Întâi de toate trebuie să avem un cadru pe patru ani. (...)
Există țări, culturi, civilizații care au un Bacalaureat verificat de decenii. E Bacalaureatul francez. Nimeni nu a aprobat în Franța să facă o aberație de tipul; haideți să facem cinci probe comasate într-una și scăpăm repede”, a declarat profesorul universitar Liviu Papadima, la Euronews România.
Modificări vor fi aduse și examenului de Bacalaureat. Examenul de maturitate va consta într-o probă la limba română cu elemente de gramatică, o probă cu elemente de real și uman și o probă la alegere Noutatea va fi însă că proba la alegere nu va mai conta la media finală, ci doar pentru admiterea la facultate. Reprezentanții elevilor susțin că testarea competențelor de la mai multe materii ar putea fi un lucru pozitiv.
„Bacalaureatul pare ca va primi o formă foarte bună și că va evalua în sfârșit competențe reale ale elevilor din mai multe domenii pentru că este foarte important ca atunci când ți se predau anumite materii să fie evaluate la final competențe reale și competențe dobândite la orele de curs”, a afirmat Rareș Cotoi, reprezentant la Asociației Elevilor.
O altă problemă pusă pe tapet de participanții la discuții a fost finanțarea învățământului, iar reprezentanții sindicatelor au subliniat că unele dintre prevederile din aceste proiecte nu vor putea fi implementate în lipsa unei alocări bugetare adecvate.
Finanțările vor afecta inclusiv angajările prevăzute în proiecte, cum ar fi triplarea numărului de consilieri școlari până în 2027.
„În prezent nu există resurse. Este foarte important să știm că succesul aplicării unor prevederi din această lege depinde de o alocare bugetară bună, chiar foarte bună. În prezent sunt 3.100 de consilieri școlari și avem nevoie de aproximativ 10.000, deci avem 7.000 de angajați care să intre în sistem”, a afirmat Cornelia Popa-Stavri, secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Dezbaterea publică pe Legile educației se încheie miercuri.
