Perioada de dezbatere publică pentru noile legi ale educației s-a încheiat. Ministerul Educației a organizat, în ultimele zile, câte o ultimă videoconferință pentru fiecare dintre cele două legi – cea a învățământului preuniversitar și cea a învățământului superior.
Legea învățământului preuniversitar prevede o admitere la colegii, care va fi organizată după Evaluarea Națională, iar elevii care nu intră la liceu în urma acestei admiteri vor fi repartizați computerizat în baza mediei de la Evaluarea Națională. De asemenea, colegiile naționale vor putea înființa clase de excelență. O altă măsură prevede integrarea graduală a elevilor cu nevoi speciale în măsura în care în unitățile de învățământ de masă sunt și profesori specializați să aibă grijă de ei.
Modificări aduse examenului de Bacalaureat
Examenul de Bacalaureat va avea o probă de limba română cu elemente de gramatică, o probă cu elemente din mai multe materii de Uman și de Real, și o probă la alegere care nu va conta, însă, la media finală, doar la admitere la facultate. De asemenea, elevii vor fi testați și la două limbi străine.
Pentru ca Bacalaureatul să fie modificat, curriculumul și programa școlară de la liceu vor fi, de asemenea, schimbate. Spre exemplu, va fi reintrodusă gramatica de la clasa a IX-a.
Plagiatorii de doctorat dovediti trebuie să restituie banii
În ceea ce privește învățământul universitar, autorii doctoratelor care se dovedesc a fi plagiate și cei care doresc să renunțe unilateral la titlul de doctor vor trebui să restituie statului banii primiți pe toată perioada de școlarizare. Ministrul Educației a spus, în cadrul ultimei dezbateri, că are îndoilei în ceea ce privește măsura renunțării unilaterale la titlul de doctor, măsură despre care reprezentanții societății civile spun că i-ar amnistia pe plagiatori.
„Încă nu sunt convins că este decizia corectă” a spus Sorin Cîmpeanu. Noua lege aduce și un element de prevenție a fraudei universitare, este vorba de cursuri de etică și integritate la toate cilcurile de studii.
O altă modificare prevede că durata de studii doctorale va crește de la trei, la patru ani. Nu în ultimul rând, universitățile vor decide câte mandate poate avea un rector, dar numărul acestora nu poate să fie nelimitat.
