Perioada de dezbatere publică pentru noile legi ale educației s-a încheiat miercuri. Ministerul Educației a organizat, în ultimele două zile, câte o ultimă videoconferință pentru fiecare dintre cele două legi, cea a învățământului preuniversitar și cea a învățământului superior.
„Am reținut foarte multe lucruri din aceste dezbateri”
„Aceste ultime două zile au fost excepționale. Am avut o dezbatere de cinci ore și jumătate. Îmi place să cred că am reușit să clarificăm toate aspectele care au fost ridicate pe parcursul acestei dezbateri. Am reținut, de altfel, de-a lungul celor 75 de dezbateri, organizate în 43 de zile, sunt sigur că nu a mai fost vreo lege care să fi beneficiat de un număr atât de mare de dezbateri. De altfel, legea 52 din 2003 este foarte clară și ne obligă să organizăm cel puțin două dezbateri, cele de ieri și de astăzi. Au putut participa absolut toți cei care au dorit să participe și cei care au fost critici și suportivi și cei care au reprezentat studenții, profesorii și mediul de afaceri. A fost o oportunitate pentru a îmbunătăți propunerea celor două texte, ale celor două proiecte de lege. Am reținut foarte multe lucruri din aceste dezbateri”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la Euronews România.
Ministrul a mai adăugat că „urmează acum o etapă foarte importantă, aceea de analiză atentă a celor peste 1.000 de propuneri care au fost înregistrate oficial”.
„Sunt propuneri care am observat, unele dintre ele, că sunt puternic argumentate și vom vedea în această etapă în care Ministerul Educației, Autoritatea Națională în Domeniul Educației, cea care are obligația elaborării unui proiect de lege, cea care a avut obligația organizării de consultări, pe textele care au fost propuse, are acum obligația analizei tuturor propunerilor și formularea unei variante a fiecăreia dintre cele două proiecte de lege, care să intre în procesul de avizare ministerială, la Ministerul de Justiție, la Ministerul Finanțelor, la Ministerul Muncii, să intre în avizare CES, în Consiliul Legislativ, mai apoi să intre spre adoptare, la nivel de proiect în Guvernul României. În acel moment, Ministerul Educației își finalizează prima etapă, care se constituie într-o responsabilitate majoră și proiectele celor două legi vor fi înaintate Parlamentului. Parlamentul va decide modalitatea de adoptare și de dezbatere a acestor două legi”, a mai spus Cîmpeanu.
Proiectele de modificare a legilor educației au stârnit controverse în spațiul public. 100 de intelectuali români i-au solicitat ministrului Educației, printr-o scrisoare deschisă, reanalizarea celor două proiecte și prelungirea perioadei de dezbatere publică.
„Este absolut nesemnificativă această solicitare. Mă interesează mai puțin 100 de semnatari decât 3,5 milioane de tineri”, a explicat ministrul.
Ministrul Educației a mai adăugat că „un alt obiectiv al acestui pachet legislativ este acela de a stabili echilibrul între susținerea excelenței și susținerea echității și că este o provocare majoră într-o țară care suferă foarte mult din perspectiva echității, lucru demonstrat prin analfabetism funcțional și printr-un abandon școlar în creștere”.
„Acest pachet legislativ are în vedere justul echilibru între echitate-excelență și între excelență-performanță, pe de-o parte, și echitate, pe de altă parte. Echitate înseamnă acces la educație pentru toții copiii acestei țări. Echitatea definită ca acces la educație este definiția pe care a dat-o OECD. România își va putea atinge țintele de dezvoltare economică doar atunci când va reuși să ridice nivelul de educație al tuturor”, a mai precizat Cîmpeanu.
Competențele digitale
Sorin Cîmpeanu a mai explicat că „a decis deja implementarea portofoliului de competențe digitale, pentru ca aceste competențe să fie recunoscute pe întreg teritoriul european”.
„Competențele digitale sunt un lucru extraordinar de important și de necesar pentru viitorul oricărei școli, inclusiv al școlii românești, că ne place, că nu ne place. Viitorul educației va fi mult mai digital. Avem prevăzută formarea din perspectiva pedagogiei digitale a unui număr de cel puțin 100.000 de profesori. Avem din cele 3,6 miliarde de euro investiți în educație sub tutela „României Educată” o treime, care sunt investiți în digitalizarea sistemului de învățământ. De altfel, am semnat deja contractele, în valoare de un miliard de lei, pentru digitalizarea proceselor din universități. Dacă vorbim de competitivitate, atunci aș vrea să vă spun că cele cinci principii de bază, pe care se bazează propunerile celor două legi sunt următoarele: calitatea și eficacitatea educației, egalitatea de șanse, colectarea și utilizarea informațiilor și fac o paranteză, am constatat cu multă tristețe repetarea cuvântului cunoștințe în acea scrisoare semnată de 100 de persoane. Mare mi-a fost mirarea că se face confuzie între dobândirea de cunoștințe și competențe, care sunt principii de bază pentru orice învățământ modern. Al patrulea principiu este acela al stimulentelor financiare și al cincilea este acela al consultării cu toate părțile interesate în proiectarea și implementarea politicilor educaționale. Sunt exact cele cinci criterii de care depinde din perspectiva educației aderarea României la OECD”, a mai spus ministrul, la Euronews România.
Legea învățământului preuniversitar prevede o admitere la colegii
În ceea ce privește legea învățământului preuniversitar care prevede o admitere la colegii, ministrul a explicat că scopul acestui examen este „o șansă în plus pentru elevi și pentru colegii”.
„Colegiile vor avea șansa să își formeze acele clase de excelență, să aibă resursele necesare, să aibă cadrul legal necesar, de specializare, vor avea șansa să organizeze o pregătire a lotului de informatică, de matematică, de fizică, de chimie, de biologie, de lingvistică”, a mai explicat ministrul Educației.
Subiectele pentru Evaluarea Națională și pentru Bacalaureat
Subiectele pentru Evaluarea Națională și pentru Bacalaureat ar putea să fie făcute de Centrul Național de Evaluare, iar corectarea va fi digitală.
„Subiectele ar putea fi făcute de către Centrul Național de Evaluare. Încă de anul viitor, având în vedere că anul acesta am organizat la nivel pilot, în două județe, evaluarea digitală, corectura pentru Bacalureat într-un județ și pentru Evaluarea Națională în alt județ, un lucru care a fost apreciat ca fiind imposibil, nu numai de către opinia publică, dar și de către proprii mei colegi din Ministerul Educației, și care s-a făcut și care a demonstrat avantajele evaluării digitalizate. Acest lucru va fi extins la nivelul întregii țări, încă de anul viitor. Dacă această corectură se va face cu toate avantajele de rigoare, în care, să spunem, evaluatorul doi nu mai cunoaște evaluatorul unu, nu se mai pot consulta, sunt mult mai obligați să fie obiectivi. Acele erori de transcriere, care sunt monstruoase, care fac din nota doi nota nouă sau din nota nouă nota doi sunt eliminate, pentru că în momentul în care ai corectura digitală, completezi nota direct în acel formular, nu mai ai ce să transcrii, nu mai ai ce să greșești. Sunt foarte multe avantaje”, a mai explicat Sorin Cîmpeanu.
S-ar părea că starea de bine este un lucru de care nu sunt interesați în momentul de față nici părinții, nici profesorii, nici întreg sistemul de educație
Ministrul Educației a vorbit și despre faptul că majoritatea copiilor sunt stresați pentru că părinții exercită presiune asupra lor, din cauza programei încărcate.
„S-ar părea că starea de bine este un lucru de care, din păcate, nu sunt interesați în momentul de față nici părinții, nici profesorii, nici întreg sistemul de educație, iar asta nu e în regulă. Acele evaluări standardizate nu știrbesc rolul profesorului, sub nicio formă. Cei care se opun acelor evaluări standardizate, se opun, de exemplu, testelor PISA. Goana după note a determinat o irelevanță a acestora. Sistemul de notare de la 1 la 10 este în mod evident un sistem care a fost creat pentru evaluarea cunoștințelor și nu mai este deloc potrivit pentru evaluarea competențelor”, a spus ministrul.
Reintroducerea gramaticii în liceu
Sorin Cîmpeanu s-a referit și la reintroducerea gramaticii în liceu.
„Acum 10 ani s-a scos gramatica din liceu. Această administrare digitală a testelor standardizate pentru 150.000 de elevi ne-a permis să obținem informații relevante. Am descoperit că un procent de necrezut dintre elevi au probleme din perspectiva gramaticii. Este unul dintre lucrurile care a fundamentat introducerea gramaticii printre elementele care sunt evaluate la nivelul competențelor de bază în examenul de Bacalaureat, care va fi aplicat în anul 2027. Făcând gramatică în cei patru ani de liceu este firesc să verifici competențele”, a mai spus ministrul.
Problema școlilor profesionale
Sorin Cîmpeanu a vorbit, totodată, despre neajunsurile învățământului profesional. În opinia ministrului, noua lege aduce o îmbunătățire importantă.
„Învățământul profesional se confruntă cu o problemă gravă de mentalitate. Școala profesională este susținută de toată lumea, până când este vorba de proprii noștri copii. Vom reuși să rezolvăm această problemă atunci când învățământul profesional va fi bun și pentru proprii noștri copii, nu doar pentru copiii altora. Sunt școli profesionale care funcționează excelent, mai ales cele care sunt organizate în sistem dual. Un element care face ca aceste școli profesionale să nu aibă atractivitatea dorită este acela care intră în decizia fiecărui elev și fiecărui părinte – știe că dacă vreodată va dori să revină și să susțină examenul de Bacalaureat va face acest lucru după încă doi ani. În momentul în care avem aceste licee tehnice și profesionale, care vor constitui o șansă în plus, fără a afecta nimic din ceea ce merge, dacă sunt elevi care vor dori după primii trei ani să facă încă un an clasa a 12-a, atunci acest lucru cred că se va constitui într-un factor de atractivitate”, a subliniat ministrul.
