Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că Guvernul urmează să dezbată și să aprobe pachetul de legi ale Justiției. Șeful Executivului și-a exprimat convingerea că, după finalizarea acestui demers, România putea ieși de sub mecanismul de control și verificare (MCV) și să adere la spațiul Schengen.
Nicolae Ciucă a precizat că dezbaterea proiectelor de legi ale Justiției a avut loc în ultimele luni și ”s-a concretizat într-o activitate cât se poate de consistentă”.
”Știm cu toții dezbaterile din ultimii ani care au generat atât opinii critice sau favorabile. Cred că procesul în care s-a derulat elaborare acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate.
Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin PNRR, dar și prin MCV. Cred că cel mai important de subliniat este faptul că, practic, prin aceste legi nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței justiției și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români”, a afirmat premierul României.
Cătălin Predoiu, despre legile Justiției. „Nu s-a pus problema ca noi să redactăm aceste legi cu Comisia Europeană”
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a afirmat că legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, privind organizarea judiciară și privind statutul CSM ”sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor și parchetelor noastre, dar și al CSM, garantul independenței Justiției, potrivit Constituției”.
„Aceste trei legi sunt fundamentale pentru Justiție și asta explică probabil și dificultățile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să le îmbunătățească și dezbaterile aprinse care au însoțit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor Justiției”, a afirmat ministrul Justiției.
Cătălin Predoiu a explicat că elaborarea proiectelor Legilor Justiției a fost realizată prin respectarea unor principii fundamentale, „nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, ci decantate în discuțiile pe care le-am avut cu judecătorii și procurorii, cu reprezentanții lor, cu societate civilă”.
Principiile respectate prin legile Justiției
”În primul rând, independența justiției, independența judecătorilor și procurorilor în cadrul competențelor stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere.
Un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de sistemul judiciar în ultimii ani care s-a cerut întărit este acela al separării carierelor de judecător și de procuror, ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăruia dintre aceste profesii.
Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost responsabilizarea Justiției în raport de propriile rezultate, în raport de propria funcționalitate. Aici există în continuare așteptări neîmplinite din partea cetățenilor, a companiilor și chiar din partea sistemului însuși.
Cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate în a-și cunoaște propriile vulnerabilități, a le aborda în dezbateri cu controverse, dar într-un sens constructiv”, a spus Predoiu.
Ministrul Justiției a oferit mai multe exemple de prevederi ce au ca scop responsabilizarea sistemului judiciar din România.
„Aș începe cu unul surprinzător și anume, cu o prevedere care anticipează transferul gestiunii și responsabilității bugetelor justiției de către ÎCCJ, un obiectiv cerut constant de judecători și procurori ca un element de întărire a independenței acestora, dar fără îndoială este și un element de responsabilitare, în raport cu cheltuirea fondurilor publice alocate Justiției”, a afirmat Predoiu.
Cătălin Predoiu: ”Intrarea în magistratură se face prin examen și nu pe bază de interviu”
„Dacă aceste proiecte vor vedea lumina în Monitorul Oficial, în magistratură se va intra ca regulă doar prin examen. Există o singură excepție cu privire la magistrații pensionați care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal, deci o excepție foarte limită.
Regula va fi că intrarea în magistratură se face prin examen și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care în ultimii ani au avut un efect nedorit, după părerea Ministerului Justiției, asupra calității actului de justiție.
Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecția Judiciară și am întărit rolul Secției pentru procurori din CSM în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procuror de rang înalt în cadrul Comisiei care urmează să funcționeze la Ministerul Justiției.
Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost întărirea coerenței unor dispoziții. Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor în cele două unități specializate ale PICCJ, respectiv DNA și DIICOT. Existau acolo diferențe care nu erau justificate.
Am urmărit și creșterea eficienței sistemului judiciar prin asumarea de responsabilități. Am încercat ca urmare a unor propuneri venite din partea CSM să reglementăm proceduri care stimulează asumarea de responsabilități la nivelul conducerii instanțelor de judecată și a parchetelor prin reformarea regulilor pentru promovarea efectivă în aceste funcții.
Am avut o serie de propuneri cu caracter de noutate, cum ar fi o serie de articole care tind să contureze rolul important pe care ICCJ îl are în sistemul judiciar. Am făcut acest lucru discutând cu reprezentanții ICCJ și CSM.
E un început de drum. Depinde foarte mult de modul în care aceste legi se vor așeza în practică și vor funcționa”, a mai afirmat ministrul Justiției.
Deciziile CCR, obligatorii pentru judecători și procurori
„Niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanță nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește art 147, al 4 din Constituție. Toate deciziile CCR sunt și rămân obligatorii.
Există un întreg capitol consacrat răspunderii disciplinare, iar orice judecător și orice procuror trebuie să respecte acest principiu.
Nicio prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană. Integrarea euroatlantică face obiectul unui titlu din Constituția României - titlul 6, art 148 și 149 și ele sunt neatinse. Acele legi nu au de-a face cu acel capitol, acel regim juridic stabilit prin Constituției și de tratatele la care România este parte; tratatul de aderare la UE, tratatul de funcționare al UE.
Această dezbatere a fost utilă, dar temerea că prin aceste legi noi aducem atingeri caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este, conform textelor, nejustificat”, a mai menționat Predoiu.
Proiectele legilor Justiției nu au suferit modificări ”radicale” după consultările cu Comisia Europeană
„În cadrul consultărilor cu Comisia Europeană, proiectele n-au suferit modificări radicale sau esențiale, așa cum a fost o temere în dezbaterea publică.
Nu s-a pus problema ca noi să redactăm aceste legi cu Comisia Europeană. S-a pus problema unui exercițiu democratic, firesc, suveran, cu partenerii noștri europeni în care am dezbătut idei și principii. S-a urmărit compatilizarea acestor legi cu nevoile magistraturii.
Un proiect de lege nu este un produs finit și a-l considera un produs finit pe parcursul dezbaterilor e chiar o idee nedemocratică, pentru că exclude rolul Parlamentului. Acolo se va stabili cum vor arăta legile pe baza acestor propuneri. E imposibil și chiar de nedorit ca un proiect să întrunească toate doleanțele actorilor legitim interesați de respectivul proiect.
Sunt propuneri față de care avem rezerve. Mai reflectăm la Parlament asupra lor”, a subliniat ministrul Justiției.
Premierul Nicolae Ciucă speră ca România va putea scăpa de MCV și să adere la spațiul Schengen, după adoptarea legilor Justiției.
”Îmi exprim convingerea că întreg demersul s-a încadrat în respectarea principiilor și normelor juridice. Odată finalizat demersul, reușim să ieșim de sub mecanismul de control și verificare și de asemenea să putem să facilităm decizia pe care toți românii o așteaptă de atât de mult timp, decizia integrării în spațiul Schengen”, a concluzionat Nicolae Ciucă.
