În anul 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică de trei zile în România, la aproape 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea. De la București, Suveranul Pontif a mers la Șumuleu Ciuc, la Iași, apoi la Blaj. Peste tot, românii l-au întâmpinat în număr mare.
Vizita de trei zile a Papei Francisc în România a avut loc sub îndemntul „Să mergem împreună!”
Papa Francisc a murit pe 21 aprilie, în a doua zi de Paște. Suveranul Pontif avea 88 de ani.
Papa Francisc, vizită apostolică de trei zile în România: „Am venit aici ca frate pelerin”
La 31 mai 2019, Papa Francisc a fost întâmpinat pe aeroportul Otopeni de președintele României, Klaus Iohannis, arhiepiscopul catolic Ioan Robu și înalți reprezentanți ai bisericii ortodoxe. Papa Francisc a mers cu papamobilul la Palatul Cotroceni, unde a avut întâlniri private cu Klaus Iohannis și cu premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă.
Papa Francisc: „Mă bucur să mă aflu în țara voastră frumoasă, la douăzeci de ani de la vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea și în perioada în care România, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, deține președinția Consiliului Europei.”
În București, Papa Francisc a participat și la o slujbă la Catedrala Mântuirii Neamului și s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel.
Papa Francisc: „Acum douăzeci de ani, în faţa acestui Sfânt Sinod, Papa Ioan Paul al II-lea spunea: 'Am venit să contemplu Chipul lui Hristos gravat în Biserica dumneavoastră; am venit să venerez Chipul suferind, zălogul unei sterane reînnoite'. Şi eu am venit aici ca pelerin, frate pelerin, ce doreşte să vadă chipul Domnului în chipul fraţilor; privindu-vă, vă mulţumesc din inimă pentru primirea voastră"
A urmat vizita la Șumleu Ciuc, județul Harghita, unde zeci de mii de pelerine au mers pentru a participa la Sfânta Liturghie oficiată de Papa Francisc. Suveranul Pontif a fost primit cu emoție și bucurie de pelerinii care au au avut de înfruntat o ploaie torenţială şi temperaturi scăzute.
Apoi, Papa Franic a mers la Iași, unde vremea rea nu i-a împiedicat pe pelerini să se adune în fața Palatului Culturii pentru a-l vedea pe Suveranul Pontif.
Papa Francisc și momentul în care a cerut iertare, în numele Bisericii, comunității rome de la Blaj
La Blaj, Papa Francisc a cerut iertare, în numele Bisericii, comunităţii rome de la Blaj, pentru momentele, de-a lungul istoriei, când aceştia au fost „maltrataţi”, „segregaţi” sau priviţi „într-o manieră greşită, cu privirea lui Cain şi nu cu cea a lui Abel”.
Papa Francisc: „Am totuşi o greutate pe inimă. Este greutatea discriminărilor, a segregărilor şi a maltratării suferite de comunităţile voastre. Istoria ne spune că nici creştinii şi nici chiar catolicii nu au fost străini de răul acesta atât de mare. Pentru aceasta aş vrea să vă cer iertare. Cer iertare, în numele Bisericii, Domnului şi vouă pentru momentele când, în decursul istoriei, v-am discriminat, maltratat sau v-am privit într-o manieră greşită, cu privirea lui Cain şi nu cu cea a lui Abel, şi nu am ştiut să vă recunoaştem, să vă preţuim şi să vă apărăm în specificitatea voastră.”
Cei șapte episcopi greco-catolici martiri
Papa a oficiat ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici martiri, care au fost torturați și uciși în cele mai sinistre închisori comuniste precum Gherla, Dej sau Pitești. Peste 100 de mii de credincioși au participat la eveniment.
Cei şapte episcopi greco-catolici români proclamaţi Fericiţi sunt: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu. Ei au fost torturaţi şi prigoniţi de regimul comunist şi au murit între anii 1950 - 1970.
Papa Francisc: „Cu mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martori ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire.”
Papa Francisc a fost al doilea Suveran Pontif care a vizitat România, după Papa Ioan Paul al II-lea, care a efectuat o vizită istorică la Bucureşti în 1999.
