Fostul președinte Emil Constantinescu a declarat că aderarea României nu a fost primită în NATO în anul 1997, cu ocazia summit-ului de la Madrid, deoarece în țara noastră exista ”o componentă foarte puternică de influență a KGB-ului”, serviciul secret rus din care provine și actualul președinte rus Vladimir Putin.
Invitat la emisiunea ”Vocile care contează” de la Euronews România, Emil Constantinescu a fost întrebat despre motivul pentru țara noastră nu a fost primită în NATO, la summit-ul de la Madrid în 1997.
”Nu se întrebau românii. Se întreba sistemul de mass-media și nu uitați că exista în România o componentă foarte puternică de influență a KGB-ului.
Aproape nimeni nu vorbește despre acest lucru în România și pare oarecum ciudat, pentru că se știe că KGB-ul a acționat în presă, în presa americană, în presa britanică, nu mai vorbim în presa franceză. În toate țările din jur.
România e singurul loc unde nu s-a vorbit despre această influență”, a declarat Emil Constantinescu, la Euronews România.
- La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA.
Emil Constantinescu, despre influența KGB în România: ”A fost foarte perfidă”
”A existat o filieră importantă pregătită, care la noi, sigur, a ajuns și în zona de putere imediat după revolta populară din decembrie 1989. Aceasta a fost foarte perfidă, așa cum astăzi nu se discută direct de sprijinirea agresiunii Rusiei în Ucraina, se discută cât de rău este NATO, care sunt dificultățile în SUA, ce se întâmplă cu suveranitatea...
Vă întreb, ce sentiment amar a avut publicul în momentul în care la trei zile după Madrid, Piața Universității era plină la lansarea parteneriatului strategic împreună cu președintele Clinton. Acea întrunire nu a fost convocată de nimeni. Nu a existat nicio convocare politică. (...)”, a mai precizat fostul președinte.
Existau informația și temerea că oamenii s-ar putea să îl huiduie pe Bill Clinton?
Emil Constantinescu: ”A existat ideea că s-ar putea să fie o oarecare ostilitate pentru că presa crease acest sentiment, că am fost respinși, că a fost o dezamăgire, dar asta putea să existe atunci, ca o imagine, ca sentiment, dar să existăm astăzi în condițiile a ceea ce se petrece în Ucraina, să vorbim acest lucru când la trei zile s-a lansat Parteneriatul strategic cu SUA, care era mult mai important pentru – repet – siguranța națională. Parteneriatul strategic era și este acum, aici (n.r. sus), iar NATO, pentru siguranța națională, este aici (n.r. mai jos), este mult superior Parteneriatul strategic.
Eu m-am așteptat să existe și minți cu o gândire mai largă sau mai complexă, care să își pună cel puțin această problemă, ce s-ar fi întâmplat, cum ar fi acționat NATO, că au văzut acum ce se întâmplă la o agresiune, nu discutăm că România nu era membră NATO, dar chiar dacă era, am văzut că trebuie aprobarea Parlamentelor tuturor țărilor pentru articolul 5. Pentru punerea în mișcare a unui sprijin militar nu este necesar decât decizia președintelui și a celor doi care au butonul nuclear, șeful Statului Major al Armatei Americane și cu consilierul de siguranță națională”, a adăugat el.
Emil Constantinescu: ”Pericolul venea din dificultățile schimbării de mentalitate”
”Ce s-a întâmplat în acel moment în care țările din Europa Centrală și de Est au dorit să găsească un sistem comun de securitate și ele au avut puterea să renunțe la aceste mituri istorice și să construiască împreună un adevăr. Pentru unii, acest viitor era o viață mai bună, pentru alții era o liberă circulație, dar pentru mulți era un ideal”, a spus Emil Constantinescu.
Întrebat dacă pericolul venea dinspre Federația Rusă sau din zona Balcanilor, unde apăruseră conflictele, Emil Constantinescu a răspuns că acest lucru venea inclusiv ca urmare a schimbării mentalității oamenilor.
”Pericolul venea din dificultățile schimbării de mentalitate a oamenilor. Când am spus că a fost o ruptură, a fost o ruptură la nivel de conștiință istorică și este meritul acestor popoare că s-au înțeles între ele și noi trebuie să privim cazul acesta special al Bosniei și Herțegovinei și al Iugoslaviei sub aspectul ideologic pentru că era singura dictatură comunistă care rămăsese în picioare. Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, țările baltice au avut capacitatea de a trece la un regim democratic și la o economie de piață, pe când Serbia a păstrat regimul comunist și partidul comunist.
Relația în care eu am fost implicat începând din 1990 a fost de o relație prietenească și de ajutor al părții democratice din Serbia. (...)”, a mai spus Emil Constantinescu.
