În anii de după al Doilea Război Mondial, România a trecut prin cea mai drastică schimbare socială din istoria sa odată cu instaurarea comunismului la putere. Tot atunci a fost schimbat peste noapte statutul femeii în societate și în politică. Peste jumătate din populația țării a primit dreptul de vot și dreptul de a fi aleasă în funcții de conducere.
Noua ordine socială era însă supusă naturii umane, care a produs o nouă elită politică. Cine erau femeile din această elită și ce rol au avut ele în istorie? Am încercat să aflăm răspunsul de la istoricul Lavinia Betea, care a scris Prințesele Roșii.
„Prima prințesă cu adevărat care bulversează totalmente educația comunistă a fost fiica lui Stalin. Această Svetlana Alliluieva, care a fost crescută în spiritul ideologiei sovietice, atinge niște performanțe de neimaginat de tatăl ei sau de vreun cetățean sovietic.
O tânără cu un potențial intelectual foarte bun, o femeie atrăgătoare și desigur că mai atractiv decât fizicul ei, era statusul de fiică a lui Stalin. Aici era vorba de vânătoare de capital politic și social. Face niște contracte extraordinare pentru publicarea memoriilor în care desigur își denigrează tatăl, este cea mai bună martoră la cât de criminal a fost acesta, ce a făcut și denunță societatea sovietică și ajunge pe baza acestui contract milionară în dolari, înainte de a pune piciorul pe pământul American”, a povestit Lavinia Betea.
sursă foto: Profimedia Images
Fiica lui Stalin ajunge în America după moartea tatălui său și ulterior revine în Europa.
„Moare într-un azil, săracă, îmbrăcată cu haine de second-hand, urând deopotrivă și societatea sovietică și și lumea în care ea intrase și la care nu s-a putut adapta”, a spus scriitoarea.
Lavinia Betea, despre Zoia Ceaușescu: „O fată foarte curtată, mai bine zis vânată”
În România, cea mai cunoscută prințesă roșie este, desigur, Zoia Ceaușescu, fiica Elenei Ceaușescu. Față de Svetlana Alliluieva, ea nu și-a scris memoriile. În privința relației dintre Elena Ceaușescu și fiica ei, Lavinia Betea spune că cel mult „putem face speculații și pe baza unor capete de informație provenite din anturajul lor”.
sursă foto: Agerpres Foto
„Cu certitudine nu a fost o relație bună după ce Zoia s-a maturizat. Ei au fost foarte mândri de această fiică a lor. A fost o fată frumoasă, o fată foarte disciplinată, foarte bună la învățătură, o fată foarte preocupată de poezie, de artă.
Ce însemna fronda la vremea aceea? Însemna să fumezi și ea erau foarte mare fumătoare. Se spune că ajungea la două-trei pachete de țigări pe zi. Și ce puteai să mai faci? Puteai să bei votcă. Asta se întâmpla în general în cercurile studențești. Asta a făcut și ea. Normal că Elenei Ceaușescu nu i-a plăcut. Zoia era și ea, la rândul ei, o fată foarte curtată, mai bine zis vânată. Totdeauna au fost și vor fi oameni care își doresc să urce o treaptă socială mai sus”, a explicat Lavinia Betea.
Soarta prințeselor roșii a fost aproape întotdeauna una tragică. Părinții lor au avut tendința să le controleze și să le impună traiectoriile de viață. Zoia Ceaușescu a murit în 2006 în urma unui cancer pulmonar. Avea 57 de ani.
