Creșterea prețurilor a devenit principalul motiv de îngrijorare. România a avut nevoie de 22 de ani pentru a coborî de la o inflație de 300% la una subunitară. Însă vremurile bune nu se mai întorc, avertizează guvernatorul BNR.
Avertismentele care vin dinspre autorități sunt că Statul nu va mai putea compensa multă vreme prețul energiei. Iar populația va plăti prețul total din momentul respectiv.
România a avut o tranziție lentă și dureroasă la economia de piață. Dar politica fiscală și populismul politicienilor i-a lăsat de multe ori pe români cu buzunarele goale.
În urmă cu aproape 3 decenii, prețurile bulversau întreaga economie. La începutul anilor 90, inflația atinsese un vârf de 300% în 1993.
1998, anul în care inflația a scăzut de la 151% la 40%
Erau vremuri în care pâinea se scumpea de câteva ori într-o zi. În 1998, prețurile de consum au coborât, pentru prima dată la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră, odată cu lansarea leului nou, din 2005.
Prezent în studioul Euronews, fostul premier Theodor Stolojan a povestit cum s-a împăcat populația cu trecerea la economia de piață.
„Erau primii ani în care noi treceam de la o economie care avea prețuri fixe la majoritatea produselor importante cu excepția a ce vindeau țăranii la piețe.”, a spus Stolojan.
Fostul premier Stolojan spune că marea dramă în anii 90 a fost legată de economiile românilor, care au pierdut aproape tot din cauza creșterilor de prețuri.
„Cei care au avut bani depuși la CEC, sau țineau banii acasă, au pierdut foarte mult.”, a adăugat el.
Dinspre BNR semnalele sunt că inflația se va temepera, dar nu trebuie să așteptăm minuni în privința inflației.
Chiar dacă în perioadele de creșteri galopante ale inflației, oamenii se tem de mai rău şi cumpără orice pentru a prinde preţuri mai mici, specialiști recomandă prudență, în perspectiva unei posibile crize anul viitor.
