Banca Națională a României a majorat dobânda de referință la 5,50%. Decizia a fost adoptată vineri, în urma ședinței Consiliul de administraţie al BNR.
Astfel, rata dobânzii de politică monetară crește la 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând de luni, 8 august. Dobânda cheie a fost majorată pentru a 6-a oară anul aceasta. A crescut cu 75 de puncte de bază, la 5,5%. Efectul se va vedea în creșterea indicelui ROBOR în funcție de care se calculează ratele românilor, care au luat credite înainte de luna mai 2019.
De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%.
Mărirea dobânzii va duce la rate mai mari pentru românii cu credite în lei, dobânzi mai mari la creditele de investiții ale companiilor, dar și creșterea costurilor cu finanțarea pentru stat.
Băncile centrale din întreaga lume au anunțat majorări substanțiale ale dobânzilor, pentru a putea contracara inflația, care riscă să deraieze economiile. Creșterea dobânzilor frânează apoi consumul, ceea ce mai departe influențează prețurile și evoluția economiei.
"Dobânda este prețul banilor. Înseamnă că banii vor deveni mai scumpi. Asta înseamnă că, atunci când ai nevoie de bani, trebuie să plătești o dobândă mai mare pentru împrumutul tău", a declarat analistul financiar Irina Chițu.
Majorarea continuă a dobânzii cheie a dus la creșterea galopantă a indicelui ROBOR, care influențează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă. În doar un an, ratele românilor au crescut chiar și cu o mie de lei, în funcție de suma împrumutată. De exemplu, o rată de aproximativ 1.400 de lei pe lună în urmă cu un an se apropie acum de 2.500 de lei pe lună. Clienții băncilor care au trecut de la ROBOR la indicele de referință IRCC au fost ceva mai norocoși: în același interval, ratele le-au crescut cu doar 200 de lei, potrivit calculelor Finzoom.
"Nu e bine, ceea ce înseamnă mărire înseamnă că nu e bine. Ne afectează", a spus o doamnă.
"E o constantă generală, asta e mare problemă, nu știi ce va fi peste 6 luni, peste un an, peste doi ani", a mai spus altă persoană îngrijorată de starea economiei.
"Noi ne așteptăm în momentul de față ca inflația să atingă vârful – luna viitoare probabil – august să reflecte un vârf și apoi să vedem o tendință de scădere a inflației anuale, dar să rămână inflația cu două cifre până la mijlocul anului viitor, în funție de ce se va întâmpla de plafonarea prețului la gaze și energie electrică, sunt plafonate până în aprilie, anul viitor, dar nu știm ce se va întâmpla după", a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef în cadrul unei bănci comerciale.
BNR va mai avea două ședințe de politică monetară în octombrie și noiembrie. Analiștii estimează noi creșteri ale dobânzii cheie.
BNR explică de ce a majorat dobânda-cheie
”Rata anuală a inflației a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, așa cum s-a anticipat, urcând la 15,05 la sută, de la 14,49 la sută în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor, parțial contrabalansate de scăderea prețurilor LFO.
Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflației s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15 la sută în martie) și peste așteptări. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor, precum și al menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale. Influențe adiționale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotației țițeiului, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1 la sută în martie la 9,8 la sută în iunie, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3 la sută și la 7,9 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022”, se arată într-un comunicat al BNR.
Avertismentul BNR: Inflația, războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, surse de incertitudine
”Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei.
Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern și în alte țări europene.
Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, au mai precizat reprezentanții Băncii Naționale a României.
La ședința anterioară, BNR a majorat dobânda de politică monetară cu un punct procentual, mai mult decât se așteptau analiștii.
Astfel, nivelul dobânzii de politică monetară a fost ridicat la 4,75% pe an, față de 3,75% anterior, decizie care a dus România în top 5 dobânzi de referință în Uniunea Europeană. În aceste condiții, dobânzile creditelor în lei au crescut la niveluri record în ultimii 12 ani.
Robor la 3 luni a depășit zilele trecute 8%, în condițiile în care a început anul cu un nivel de 3%. De altfel, În mai puțin de un an, ratele unora dintre împrumutați au crescut chiar și cu o mie de lei, pe fondul majorării dobânzilor.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
