Clădiri de patrimoniu cu statut juridic incert, o legislație complicată și adesea ineficientă, un litigiu care durează de peste 20 de ani, și în tot acest timp, istoria care se năruie. Despre situația din Băile Herculane, se știe. Un haos al neglijenței, al proceselor interminabile, și, în cele din urmă, al neputinței de a readuce farmecul din alte vremuri al acestui loc. Dar acum, vom încerca să privim spre Băile Herculane cu puținul optimism rămas. Pentru că acolo unde statul eșuează, societatea civilă, oamenii simpli încearcă să facă minuni. Și uneori chiar reușesc.
Herkulesbad, ”perla Europei” în secolul XIX
În urmă cu două milenii, la marginea munților care străjuiesc Valea Cernei, romanii au construit Therme Herculi: băi, monumente, statui și temple, închinate zeilor și divinităților apelor. În vremea civilizației romane, în acest loc cu puteri tămăduitoare, așa cum s-a tot spus de-a lungul istoriei, venea aristocrația Romei Antice. Izvoarele termale, climatul blând și aerul puternic ionizat negativ, adică cel mai benefic pentru organism, transformaseră mica așezare într-un loc al sănătății. Un miracol al naturii, oferit oamenilor.
Așa începe povestea stațiunii Băile Herculane. Un loc pe care, la secole distanță de Imperiul Roman, în secolul al XIX-lea, împărați, regi și regine îl socoteau, pe bună dreptate, o perlă a Europei, sau Herkulesbad, cea mai frumoasă stațiune balneară de pe continent”, cum o numea Împăratul imperiului Austro-Ungar, Franz Joseph.
Astăzi, Băile Herculane, stațiunea adorată și lăudată în întreaga Europă, abia mai păstrează ici și colo, frânturi din istoria de altădată. Centrul istoric al stațiunii, în alte vremuri un paradis terestru, cum o numise Împărăteasa Sisi, se arată călătorilor asemeni unui cameleon: adevăratele sale culori le vezi în funcție de ceea ce vrei să vezi: decăderea sau micile schimbări în bine. Pentru că, există și acestea.
Dezastrul înstrăinărilor din anii 2000
În anul 2001, clădiri istorice din Băile Herculane au fost vândute de statul român unor companii care nu aveau niciun fel de experiență în turism. Apoi, ani la rând, imobilele au fost înstrăinate, astfel încât situația patrimoniului de la Băile Herculane a devenit obiectul unui dosar instrumentat de DIICOT.
După șase ani de cercetări penale, în anul 2022, procurorii au trimis în judecată 35 de inculpați. În tot acest hățiș al afacerilor suspecte și al proceselor pe termen necunoscut, cel care are cel mai mult de suferit este însuși patrimoniul.
Herculane Project. Proiectul care are nevoie de sprijinul societății civile
Oana Chirilă și Cristina Apostol sunt arhitecte. În urmă cu șase ani, au ajuns la Băile Herculane, total întâmplător. Au descoperit atunci ansamblul de clădiri Băile Neptun și starea lui avansată de degradare. Erau încă studente, dar au avut suficientă încredere încât să inițieze un proiect, Herculane Project, care să încerce să salveze de la colaps ansamblul istoric.
Oana Chirilă, arhitect, fondator Herculane Project: ”Ne-am strâns, ne-am coagulat ca echipă, am venit la primărie, am sunat, i-am întrebat cu ce vă putem ajuta și așa a început toată aventura care s-a transformat în timp într-un proiect foarte serios, Herculane Project. Bineînțeles, ajutorul nostru cel mai mare a fost din partea societății civile, pentru că, după ce am dat acest proiect Primăriei Băile Herculane, care este proprietarul clădirii, ne-am aflat în impasul în care nu aveam bugetul pentru a face practic execuția acestor lucruri, care sunt niște lucruri minimale, chiar nu sunt niște lucrări complicate, și am avut norocul de a avea alături de noi o comunitate formată din foarte mulți oameni care cred în Herculane, care au văzut potențialul acestui loc și care au rămas și surprinși de curajul nostru de a veni ca tineri, de a ne implica și de a face ceva pentru locul acesta.”
Cristina Apostol, arhitect, fondator Herculane Project: ”Din punct de vedere arhitectural, problemele clădirii aș spune că se rezumă la structură. Respectiv, din cauza felului în care este ea construită, tronsonată, mai precis, are trei sectoare cu probleme majore, în care pereți structurali sunt în precolaps, stau practic să se prăbușească, pereți care la rândul lor susțin acoperișul. Într-una din aceste zone, pereții deja s-au prăbușit, altele stau să aibă aceeași soartă. Clădirea Băilor Neptun, la momentul construirii, între anii 1883 și 1886, a fost cel mai modern Spa din Europa, din Imperiul Austro-Ungar de atunci. A fost construit în urma unui concurs de arhitectură, practică extrem de benefică pe care noi acum ne străduim să o menținem și să o introducem în cât mai multe din activitățile noastre.”
Începând cu anii 2000, Băile Neptun au intrat într-un stadiu avansat de degradare. Situația litigioasă a clădirii și a terenului aferent a făcut imposibilă implicarea statului, prin atribuirea de bani publici pentru consolidarea clădirii. În tot acest timp, părți din ansamblu pur și simplu au căzut.
Tocmai de aceea, demersul personal al Oanei și Cristinei încearcă să mențină în picioare, atât cât se poate, clădirea istorică. În anul 2019, cele două arhitecte au reușit să strângă din donații suma de 60.000 de euro. Banii au fost folosiți pentru a pune în siguranță porțiuni din ansamblu.
Oana Chirilă, arhitect, fondator Herculane Project: ”Inițial, când am început proiectul, l-am început doar cu această clădire, și intenția noastră a fost o punere în siguranță, practic lucrări reversibile care să mențină clădirea în viață, și ne-am dat ca termen în care noi să salvăm clădirea, la momentul respectiv 6 luni, apropo de naivitatea și idealismul tinereții. Suntem din păcate în același stadiu, stadiu în care facem lucrări temporare, reversibile, pentru că mai mult nu ne permite legea, dată fiind situația de aici, și în acești șase ani, practic e ce am făcut. Dincolo de faptul că am făcut un releveu complet al clădirii, am înghețat efectiv aici toți, făcând măsurători și detalii tehnice pentru a putea să intervenim, am autorizat proiectul pe care l-am făcut ulterior, am strâns în jurul nostru o serie de colaboratori profesioniști în domeniu, restauratori, ingineri care să ne ajute pentru că fiind studenți la momentul respectiv nu aveam încă dreptul de a face diverse propuneri pentru obiecte de patrimoniu.”
Gloria de altădată a Băilor Herculane
Să ne întoarcem acum în timp, în secolul în care Băile Neptun străluceau, la propriu. Podul din fața Băilor, în alte vremuri o bijuterie arhitecturală, nu era interzis trecătorului. Dimpotrivă. El făcea legătura între zona destinată pentru sănătate și cea dedicată petrecerii timpului liber. Astfel că, la sfârșit de secol XIX, capete încoronate, aristocrați, scriitori și artiști ai vremii au trecut cu siguranță pe aici.
Principiul după care era organizată stațiunea era Saluti et Laetitiae. Adică sănătate și fericire. Invitații ajungeau aici la Băile Neptun pentru băile termale, apoi, peste drum, mergeau la cele două hoteluri unde erau cazați, la Hotelul Traian și hotelul Decebal. Între cele două se află și astăzi vechiul Cazinou unde seara invitații speciali mergeau la balurile organizate de împăratul Franz Joseph.
Cristina Apostol, arhitect, fondator Herculane Project: ”Fiind cel mai modern Spa din Imperiu la momentul respectiv, el a fost și construit și gândit să aducă în zonă elitele vremii. În Băile Herculane, înaintea construirii centrului istoric în care suntem noi acum, la Băile Neptun, zona era dedicată tratamentului pentru soldați, în zona Pieței Hercules. Când s-a construit zona de centru istoric unde suntem acum, intenția a fost să se aducă aici elitele vremii, implicit Baia Neptun era baia imperială. Baie în care inclusiv împăratul Franz Joseph și împărăteasa Sisi aveau încăperile de tratament destinate care încă sunt rememorate prin plăcuțe votive pe pereți. Și nu numai, majoritatea elitelor de atunci și până mai către zilele noastre au venit aici și și-au făcut tratamente în zona de centru istoric din Băile Herculane.”
Clădirile impunătoare ale Băilor Imperiale mai păstrează astăzi doar o brumă din splendoarea de altădată. Construite în stil baroc, cu interioare care amintesc stilul catedralelor gotice, edificiul are o arhitectură simetrică: sub forma a două aripi străjuite de turnuri, erau, odinioară, Băile termosulfuroase și Băile termosaline. La intrarea în băi, încă mai există, în grandioasa sală de primire, o veche fântână de majolică, adică faianță italiană, din smalț metalic. Doar sistemul de susținere plasat de Oana și Cristina mai țin în picioare superba piesă de arhitectură.
Oana Chirilă, arhitect, fondator Herculane Project: ”Este o fântână care a fost proiectată de arhitectul Alpár Ignác care a proiectat și această clădire. Fântâna mai are trei surori în Ungaria, adică 3 copii, exact, una dintre ele fiind recent inaugurată în Budapesta. Era o încăpere foarte primitoare din câte am văzut noi în studiile de arhivă, pe care le-am făcut, cu foarte multe oglinzi, pentru a mări spațiul și pentru a-l ilumina un pic din cauza versantului din față și din spate, mai sunt și munții care, de obicei, împiedicau lumina naturală să intre, erau și plante, practic îți dădeau acea atmosferă că ești într-un spațiu al vindecării. Pentru că această clădire pentru asta a fost construită, pentru a vindeca și a te simți bine și sufletește, nu numai trupește.”
La sfârșit de secol XIX, când familia imperială austriacă venea la Băile Herculane, alți aproximativ 11.000 de vizitatori ajungeau în faimoasa stațiune, anual. Lucrul se datora și faptului că în anul 1878, se inaugurase gara din Băile Herculane, stațiunea din Valea Cernei devenind astfel accesibilă unui public larg.
Stațiunea Băile Herculane, vizitată anual de aproximativ 200.000 de turiști
În prezent, stațiunea este vizitată de aproximativ 200.000 de turiști, în fiecare an. Dar, odată ajunși în centrul istoric, mulți se întreabă, justificat, care va fi soarta Băilor Neptun? Pentru consolidarea și restaurarea clădirii, ar fi nevoie de aproximativ 12 milioane de euro. Bani pe care niciun investitor nu este dispus să-i riște, având în vedere litigiul de la fața locului.
Între timp. Herculane Project încearcă să ajute cu tot ce se poate. Iar societatea civilă este esențială.
Cristina Apostol, arhitect, fondator Herculane Project: ”Aș spune că este crucială societatea civilă în acest moment. Nu doar că în principal și în general orice efort se face pentru societatea civilă. Dar în cazul nostru particular, depindem realmente de societatea civilă și de ajutorul pe care ni-l aduce. Având în vedere situația juridică a Băilor Neptun și a imposibilității de a investi bani publici, orice putem face noi și toate lucrările de punere în siguranță a Băilor Neptun se fac exclusiv din donații.”
Oana Chirilă, arhitect, fondator Herculane Project: ”Din punct de vedere financiar, pentru a face lucrările necesare, pe aceste trei sectoare, suma minimă este de 60.000 de euro, pentru a face o serie de sprijiniri ale șarpantelor, sau a înlocui elemente care sunt putrezite acolo unde sunt sau, în anumite situații unde este sectorul din amonte, pentru a desface și reface acoperișul. Deci suma minimă de care avem nevoie este de 60.000 de euro.”
Pentru restaurarea completă a centrului istoric, este, însă, nevoie de mult mai mult. Dar situația se întoarce, ca într-un cerc vicios, în același punct, al litigiilor.
Cristian Miclău, primarul orașului Băile Herculane: ”Totul se leagă de centrul istoric vechi, unde sunt câteva clădiri care sunt în stare de paragină, dar n-am stat cu mâinile în sân. Împreună cu colegii din Consiliul Local am supraimpozitat aceste clădiri, dar până nu se ridică sechestrul asigurator de pe ele, nu se poate interveni asupra lor și nici investitorii care ar vrea să investească nu ar putea să investească pentru că nu știu ce se întâmplă cu ele. Și cei care le au în proprietate nici ei nu pot să facă nicio investiție pentru că nu știu finalul care va fi. Eu sunt pozitiv și sper că și aceia care judecă acest proces să spunem așa să finalizeze mai repede cu putință pentru a debloca situația de la Băile Herculane. Speranța moare ultima și eu zic că e suficient atât.”
Și dacă tot mai păstrăm o fărâmă de speranță, continuăm drumul nostru optimist. Există proprietari care au adus modificări majore în stațiune. Există un hotel de patru stele complet renovat, la standarde impecabile. Iar un alt hotel de cinci stele este în curs de renovare: Hotelul Decebal. Unde am mers și noi, alături de investitorul care restaurează clădirea, Nicolae Căpușan. Investiția totală pentru reabilitarea clădirii unde odată au fost găzduiți Regele Carol și Regina Elisabeta se ridică la aproximativ cinci milioane de euro.
Podul de Piatră, un obiectiv de patrimoniu important al stațiunii
Un proiect arhitectural de succes în Băile Herculane este reabilitarea Podului de Piatră, un obiectiv de patrimoniu important al stațiunii. Împreună cu acesta, a fost restaurant și coridorul pentru acces pietonal. Investiția s-a ridicat la aproximativ 1.500.0000 de euro.
Ionuț Guran, constructor: ”Istoria este mai mare decât costurile și a meritat pe deplin, este un pod construit în anul 1868, a fost terminat, a fost construit de Imperiul Austro-Ungar, este singurul pod din Europa construit în boltă și arc. A fost o construcție în zidărie de cărămidă, podul a fost foarte degradat pentru că nu s-a intervenit deloc pe toată perioada respectiv de la nașterea lui până în 2022. Sunt două bolți, două deschideri, pe sub care curge Cerna, iar partea superioară s-au refăcut toate elementele din fontă, turnate după original, stâlpii de piatră, culoarul de esplanadă. De fapt, acest pod face legătura dintre obiectele vechi construite în Herculane, adică hoteluri și Băile Imperiale.”
Cristina Apostol, arhitect, fondator Herculane Project: ”Este de ținut cont de faptul că locul acesta a fost construit și gândit să funcționeze ca un tot unitar. Implicit pentru a fi readus la viață și a fi integrat integral în viața oamenilor și a turiștilor ce vin aici, trebuie gândită o strategie similară, în care funcțiunile clădirilor și a spațiului public să se ajute reciproc în funcție de ceea ce se întâmplă în fiecare din clădirile acestea.”
La final, vă încurajăm să faceți o vizită la Băile Herculane. Și să trageți, singuri, propriile concluzii. Dar, înainte de orice, nu uitați că dacă statul eșuează, noi, cetățenii, chiar putem pune umărul, cu un ajutor cât de mic, la salvarea patrimoniului. Prin spirit civic.
