REPORTAJ. De ce ajung dependenții de droguri din România la Psihiatrie. Centre de stat, amenajate cu milioane de euro, în paragină

În România, nu există centre publice specializate pentru tratarea dependenților de droguri. Cine vrea să scape de adicție se internează la psihiatrie, printre bolnavi cu alte afecțiuni. Nici măcar acolo tratamentul nu este complet, spun medicii specializați în tratamentul adicțiilor. E nevoie de centre post-cură de dezintoxicare, unde cei care se tratează să petreacă cel puțin câteva luni, într-un mediu care să îi ajute să revină la o viață normală.

Statul a amenajat trei astfel de instituții în urmă cu aproape 20 de ani și cu prețul a peste două milioane de euro. Niciun pacient nu le-a călcat vreodată pragul, iar clădirile au rămas în paragină. Deși s-au plătit bani pentru reabilitare și dotări, Agenția Națională Antidrog recunoaște că la un moment dat, pur și simplu, problematica consumului și a traficului nu a ”mai suscitat interesul clasei politice”.

Acum, a redevenit o prioritate. 

Trei centre, două milioane de euro, niciun pacient

Peste două milioane de euro au fost investite în trei spații pe care statul intenționa să le transforme în comunități terapeutice. Adică locul unde cei care se tratează pentru a scăpa de dependența de droguri ar trebui să își încheie parcursul terapeutic. În centrele post-cură de dezintoxicare pacienții ar trebui să stea cel puțin o lună.

La Bălan, în județul Harghita ar fi trebuit să răsară prima comunitate terapeutică din România. Agenția Națională Antidrog a preluat, în 2005, o clădire a fostului spital din orașul minier și a adus-o, pe banii statului, la standardele unui hotel. Aici, dependenții de droguri ar fi trebuit să își încheie terapia.

”Presupun că ei (angajații Agenției Naționale Antidrog n.r.) veneau pentru întrețineri, verificări periodice, dar noi, ca Primărie, nu aveam acces aici, nu am fost niciodată înăuntru”,  ne explică Robert Kovacs, administratorul public al orașului Bălan.

În clădirea înconjurată de o pădure bogată urmau să ajungă dependenți din toată țara. Centrul, în care s-a investit un milion de euro, potrivit estimărilor autorităților locale, trebuia să aibă o capacitate de 30 de locuri.

”Arată ca o clădire părăsită, este o clădire uriașă. Niciodată acest spațiu nu a fost transformat într-o comunitate terapeutică, așa cum dorea statul român, aici este lacătul, la propriu, pus pe aceasta ușă”, relatează Maria Moiș, jurnalist Euronews.

”Din ce am înțeles, erau spații tip camere de hotel, au avut cantină, săli de activități, cum se face. Pe noi ne-a mirat, atunci, când au făcut reabilitarea, că au fost instalate și aparate de aer condiționat, lucruri ce contrastează cu clima specifică locului, că aici este cam răcoare.”, spune Robert Kovacs.

Administratorul orașului Bălan spune că a făcut nenumărate demersuri pentru a readuce clădirea nefolosită în patrimoniul local, dar fără succes. ”Nu a fost niciun pacient și nu a funcționat niciodată, nu a fost niciodată aprobată o structură de personal”, încheie Robert Kovacs.

România nu poate trata, în sistemul public, dependenții de droguri

România nu are în acest moment capacitatea să ofere, în sistem public, un tratament complet dependenților de droguri.  Doctorul Eugen Hriscu, unul dintre puținii medici din România specializați în tratarea adicțiilor, spune că fără internare într-un centru post-cură tratamentul nu va da roade: ”Dacă parcurgi una, două săptămâni de tratament într-un spital de psihiatrie și după aceea te duci acasă, se consideră că rata de recădere este foarte mare, de până la 90%. Asta se întâmplă în acest moment în România”.

Povestea de la Bălan, unde statul a băgat bani într-un centru post-cură care nu a mai fost finalizat se repetă în alte două locuri din țară. Tot în anul 2005, Agenția Antidrog a preluat o cazarmă din comuna Mica, județul Cluj, pe care s-a apucat să o transforme într-un centru pentru dependenții de droguri.

”Peste o mie sau poate 1.400 de depenenți de droguri trebuiau să se bucure de acest peisaj, de aici, din inima Campiei Transilvaniei. Trebuia inființată inclusiv o livadă de pomi fructiferi, ca pacienții să se trateze prin muncă”, relatează Maria Moiș, jurnalista Euronews România.

Dar și aici, planurile au înțepenit doar pe hârtie, subliniază primarul comunei Mica, Tiberiu Zelencz, care se chinuie de când și-a preluat mandatul (2016) să recupereze clădirea de la Agenția Antidrog: ”Nu aș ține-o să mă uit la ea, e păcat că stă de 15 ani și nu se întâmplă nimic. Politicul este problema, că ar trebui sa vină cu bani spre M.A.I.  să se întample ceva, așa se poate dezvolta o țară, nu să lăsăm toate clădirile în paragină”.

Astăzi, terenul este folosit de ciurdarii care își aduc vacile la păscut.

Clădire-fantomă și în județul Brașov

La Dejani, în județul Brașov am găsit încă o clădire-fantomă.“Sunt paturi înăuntru și mobilier, nici în acest centru antidrog nu a călcat vreun pacient, deși această cladire imensă a fost amenajată special pentru vindecarea dependenților de droguri”, povestește Maria Moiș.

Vorbim despre cea mai costisitoare dintre investițiile făcute de pomană de stat. Reamenajarea a costat peste un million de euro, bani de la buget și din fonduri europene.

În 2011, Agenția Antidrog raporta că, la Dejani, clădirea e ”operaționalizată și utiliată”. Astăzi, reprezentanții Agenției spun că ”la nivelul Agenției Antidrog nu a funcționat niciodată niciun centru postcură”, declară comisarul șef de poliție, Iuliana Teodorescu.

Și nici nu o să funcționeze. Rând pe rând, începând cu anul acesta, Agenția Antidrog a început procesul prin care, clădirile în care s-au investit milioane de lei le vor fi înapoiate autorităților locale, care au alte planuri, fără legătura cu tratarea adicțiilor.

Maria Moiș, jurnalist Euronews: ”Să recapitulăm: în 2005, cele trei clădiri au intrat în procesul de transformare în centre post-cură. În 2012, centrele nu au putut fi deschise (potrivit raportului Agentiei Nationale Antidrog) din lipsă de personal, dar și pentru că spațiile nu erau adecvate. Culmea e că în 2015, Guvernul a prevăzut o investiție de 2 milioane de euro fix pentru operaționalizarea centrelor antidrog din țară, dar și acest plan a rămas doar o iluzie”.

Episodul “2 Mai” a readus în discuție problema drogurilor în România

Cum se raportează politicienii la problema consumului de droguri în România? Potrivit raportului de Activitate din 2012 al Agentiei Antidrog subiectul “nu a mai suscitat interesul clasei politice din cauza altor evenimente politice și sociale.

”Anul 2012 a fost marcat de evenimente politice şi sociale care au generat dezbateri în diverse planuri, altele decât cele din domeniul de competenţă al Agenţiei Naţionale Antidrog. În acest context, problematica consumului şi a traficului de droguri nu a mai suscitat ca în anii anteriori interesul clasei politice, acest fapt resimţindu-se în numărul scăzut de interpelări şi întrebări parlamentare înregistrate pe această tematică”, scrie Agenția în raportul de activitate, publicat în anul 2013.

Astăzi, interesul a fost resuscitat brusc: ”Din pricina unor drame, a unor tragedii, discutăm la modul serios!”, recunoaște ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

După tragedia din august, din localitatea 2 Mai, unde un tânăr drogat a ucis doi trecători, centrele post-cură au revenit în discursurile politicienilor.

”Solicităm crearea de urgenţă a unor comunităţi terapeutice cu scopul reinserţiei sociale a consumatorului de droguri. Pentru asta este nevoie de finanţare. Soluţia este la îndemâna noastră, la îndemâna Guvernului. Prima noastră propunere este să înfiinţăm opt centre regionale”, spunea în 29 august Lucian Bode, secretar general al PNL.

Bode a făcut această declarație după ce, timp de doi ani și jumătate, a fost la șefia  Ministerului de Interne. Timp în care cele trei clădiri abandonate au stat sub Agenția din cadrul Instituției pe care a condus-o.

Dependenții fără bani, la Psihiatrie. Maneliștii ori angajați ai Guvernului, la clinici private

În România, dependenții de droguri sunt tratați la psihiatrie. După ce ies de la dezintoxicare, mulți nu știu pe ce drum să o apuce și fac cale întoarsă către droguri.

Doar cei cu bani își permit să caute tratament într-un centru specializat, privat.

De zece ani, în țara noastră funcționează primul și singurul spital care tratează adicțiile într-un sistem integrat, după un protocol importat din Germania. Locurile sunt limitate.  Unitatea este acreditată de DSP Cluj, însă medicii nu poartă halat alb iar pacienții se simt ca acasă.  Centrul este înființat de Florin Mărghitaș, care a lucrat timp de 15 ani în Germania, unde a condus clinici de adicții.

Peste 2.000 de pacienți au trecut pe la el. Cererea ar fi fost și mai mare.

”Acum 10-11 ani, când am deschis, erau 80% pacienți cu probleme cu alcoolul și 20% dependenți de droguri, acum e 50% - 50%. Avem pacienți din toate categoriile sociale. Am avut, sigur fară sa dau nume, de la nivelul de secretariat al Guvernului, cei mai reunumiți maneliști din România, până la oamenii simpli care își câștigă munca de zi cu zi din activitate fizică, deci nu este sctutită nicio categorie socială”, spune doctorul Mărghitaș.

În prezent, în clinică sunt pacienți din toate colțurile țării. Ba chiar și români care trăiesc în străinătate, dar au venit aici să facă terapie în limba lor maternă. Stau internați până la 60 de zile, sub supravegherea medicilor și a psihologilor.

Tariful se calculează zilnic: 150 de lei. Statul decontează cel mult jumătate din acest tratament.

“Adevărata bătălie o să fie afară: suntem privați de droguri, de alcool”

O pacientă, căreia îi vom spune Mihaela, ne-a povestit cum consumă stupefiante încă de la 16 ani. Nu își imaginează viața de adult fără droguri. Pentru a scăpa de adicție, plătește peste 1.000 de euro lunar, ca să stea în clinică, singură în cameră.

“Consum îndelungat de substanțe, cocaine cristal și alcool. Am simțit nevoia că e momentul să pun stop și să îmi continui o viață normală. Am încercat și singură să mă las de droguri, doar că am  înlocuit o substanță cu alcool”, recunoaște Mihaela, care este internată deja de peste o lună.

“Am avut episoade de agresivitate, dar dorința de a fi curată a fost mult mai mare, am avut ajutor și din partea asistentelor, a colegilor. Eu nu recunoșteam, e foarte greu ca și consumator, nu recunoști si de teamă că te-ar judeca și marginaliza. Când ajungi să ai și depresii și mai multe chestii începi să iți dai seama că ai o problemă. Adevărata bătălie o să fie afară, suntem privați de droguri, de alcool”, mai spune tânăra.

Pentru a învăța, din nou, cum e să trăiască fără droguri, Mihaela își va continua traseul, contra cost, într-un centru post-cură amenajat într-un sat pitoresc din Transilvania.  

”Aici este liniște, aer curat, pentru a-și limpezi mintea. Au unde să se plimbe, să facă ceva, nu să stea închiși, pot să comunice mai mult. La mine tot la fel a fost recuperarea, de durată, pentru a realiza cum să fac pași spre vindecare”, spune Ciprian, fost dependent de alcool, în prezent, voluntar la centrul din Vânători (Cluj).

În România, există alte șapte centre de recuperare, conduse de ONG-uri sau de preoți, în care pot fi cazați adulții care au urmat o cură de dezintoxicare. Nu toate urmează un protocol standard de terapie pentru pacienți.

Copiii încep să se drogheze încă de la 10 ani

În cazul copiilor cu probleme de consum, care caută sprijin nu există niciun centru specializat privat sau de stat.

Oficial, unu din zece adolescenți de 16 ani apelează la droguri, iar vârsta la care încep este din ce în ce mai fragedă. ”Anul acesta, au fost evaluați 150 de adolescenți care au prezentat probleme de consum de substanțe psihoactive. Cel mai mic a avut 10 ani.”,  povestește doctoral Elena Predescu, medic primar psihiatrie pediatrică din cadrul Clinicii de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie Cluj.

În lipsa unor centre specializate, minorii dependenți ajung tot la secțiile de psihiatrie, în centrele univesitare din București, Timiș și Cluj. ”Adică, li se oferă tratament psihiatric, alături de alți copii cu probleme psihiatrice, cum ar fi psihozele depresiile, retardul mintal, autismul și așa mai departe, deci e practic o clinică generală de psihiatrie”, spune dr. Eugen Hriscu.

La Secția de Psihiatrie Pediatrică din Cluj sunt doar zece paturi, deși acest centru medical deservește întreaga regiune.

”Avem listă de programări, acum de exemplu pentru următoarele luni, programările sunt deja făcute. Spitalizarea o facem pentru cazurile mai grave, de exemplu un copil din Cluj, după ce e consultat, dacă se poate manageria situația la domiciliu… nu e nevoie sa ramână spitalizat”, explică dr. Elena Predescu.

Doctorița Predescu are o experiență de 20 de ani în lucrul cu pacienții minori, dar recunoaște că nu le poate oferi elevilor cu probleme de consum ajutorul potrivit:

”În secția noastră oferim doar partea de dezintoxicare. Provocarea e dată de numărul din ce în ce mai mare de număr de copii care necesită evaluare și de organizarea serviciilor, ca să putem acorda asistență cât mai multor copii. Categoric personalul ar trebui să fie mai numeros. Din păcate, nu avem decât un singur psiholog, că acesta e normativul in România pe Secția de psihiatrie. Așa este peste tot. Dintotdeauna!”

Autoritățile nu știu câți dependenți de droguri sunt în România. Peste 2.400 de români au ajuns de urgență la medic după ce au consumat substanțe psihoactive, în anul 2021, conform ultimului raport al Agenției Antidrog. Un număr chiar și de două ori mai mic față de media ultimilor zece ani. O posibilă explicație ar putea fi faptul că statistica nu reflectă cu acuratețe realitatea din spitale.

În ce privește consumul de droguri, ultimul raport oficial, care se bazează pe date din 2019, arată că suntem sub media europeană: 10% dintre români au încercat cel puțin un tip de drog de-a lungul vieții, față de 30% media europeană. Acesta este consumul experimental. Ce îngrijorează însă este consumul frecvent de stupefiante.

Datele din 2019 arătau că peste 500 de mii de români au declarat că au consumat droguri în ultima lună. Potrivit ultimului raport al Agenției Antidrog publicat în 2022, etnobotanicele sunt cele mai consummate stupefiante, urmate de cannabis și cocaină.