Obezitatea este o boală complexă, care implică acumularea unei cantități excesive de grăsime corporală. Ea nu este o preocupare cosmetică, ci o problemă gravă de sănătate, care crește riscul apariție altor afecțiuni grave, chiar fatale, cum ar fi boli de inimă, diabet, hipertensiune arterială și anumite tipuri de cancer.
Ce ignorăm cu ușurință este faptul că obezitatea nu apare peste noapte, ci se dezvoltă treptat, de-a lungul timpului, și că ea este provocată, în general, de o serie de greșeli capitale pe care le facem în viața de zi cu zi. Primele și poate cele mai evidente greșeli ar fi acelea culinare.
Mâncăm prost și consumăm prostii
„Din categoria alimentelor care duc la creșterea în greutate, cele mai des combinate sau folosite de noi sunt produsele semipreperate, ultraprocesate, produsele de patiserie care sunt cea mai nefastă combinație de grăsimi și pâine, produsele ambalate și nu în ultimul rând prăjelile. Bineînțeles că există o multitudine de obiceiuri alimentare care favorizează creșterea în greutate. Mâncatul pe fugă! Mâncăm la metrou, în mașină, pe stradă, de cele mai multe ori sub pretextul suprasolicitării la job, la școală. Mâncăm ce apucăm. Normal că e mult mai simplu să cumpărăm, decât să pregătim acasă, mai ales sub pretextul că nu avem timp”, spune Lucia-Maria Coșei, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice.
Gătim greșit
A doua greșeală pe care o facem se referă la modul în care preparăm mâncarea.
„Cred că inclusiv alimentelor care sunt sănătoase le pot fi distruse proprietățile nutritive prin felul în care decidem să le preparăm. Cu toții știm că prăjirea nu e sănătoasă. Deci, un prim lucru ar fi să preparăm alimentele fie prin înăbușire, fie prin fierbere, fie prin coacere la cuptor, sunt variante mult mai sănătoase decât prăjirea lor în ulei.
Mai mult decât atât, nu știu câți dintre voi știu că o lingură de ulei are 120 de kilocalorii, deci asta însemană un aport caloric foarte important, și ca să vă dau un exemplu concret, de exemplu, dacă decidem să consumăm 100 de grame de cartofi prăjiți, aceștia au o valoare energetică la undeva între 350 și 400 de kilocalorii, în schimb 100 de grame de cartofi la cuptor sau fierți, au 100 de kilocalorii. Deci, aceeași cantitate, de o parte avem 100 de kilocalorii, de cealaltă parte avem 350-400 unde mai vorbim de efectul nociv al prăjirii la temperaturi înalte”, spune Anca Aramescu, medic specilist în diabet, nutriție și boli metabolice.
Aveți grijă la programul meselor
O a treia mare greșeală pe care o facem este aceea că nu mâncăm atunci când trebuie și de câte ori trebuie.
„Un alt obicei alimentar care favorizează creșterea în greutate este săritul peste mese, invocând același motiv: timpul! Sărim peste micul dejun, sărim peste prânz și ajungem să compensăm lipsa acestor mese la cină. Cinele bogate în calorii, la ore târzii, e ca și cum organismul își ia revanșa. Nu am mâncat dimineață, nu am mâncat la prânz, și seara ne răsfățăm cu o masă bogată în calorii, și, dacă se poate, să mergem la somn. Nu avem nici măcar un interval minim de 2-3 ore între cină și mersul la somn”, ne spune medicul Lucia-Maria Coșei.
Păcălim foamea sau combinăm prost alimentele
O altă greșeală pe care o facem și care poate duce la greșterea în greutate este faptul că mai mereu încercăm să ne păcălim foamea apelând la tertipuri.
„Ronțăielile între mese, gustările interbrandiale nu fac decât să ne stimuleze apetitul. De obicei între mese mâncăm covrigei, un pateu. Ne stimulează impropriu secreția de insulină, aceasta având rolul de a scădea glicemia. Primul care reacționează în hipoglicemie este creierul, care va cere mai multă mâncare. Automat, după ce vom lua o gustare, va apărea la scurt timp senzația de foame”, explică medicul Lucia-Maria Coșei.
Pe lângă acestea, mai facem o greșeală importantă: combinăm prost alimentele pe care le mâncăm!
„Automat, dacă eu combin cereale cu suc de fructe, ambele conțin hidrați. Sucul de fructe conține hidrați cu absorbție rapidă, automat cerealele se absorb mult mai lent, sucul de fructe îmi va aduce mult mai multă foame, pentru că imi stimulează așa cum v-am spus, secreția de insulină.
Pizza și suc și băuturi carbogazoase. Automat pizza este cea mai nefastă combinație, de grăsimi saturate, adică de grăsimi de origine animală, care nu fac decât să depună grăsimea sub formă de țesut subcutanat.
Mâncăm pâine cu unt și gem. Untul în sine duce la creșterea în greutate, îl mai combinăm și cu gem, îl mai combinăm și cu pâine,
Sau mi-am luat o bere și lângă ea îmi pun un bol de alune. Berea în sine crește glicemia, deoarece conține maltoză, aceasta fiind un dizaharid format din două molecule de glucoză.
Burger și cartifi prăjiți. Burgerul în sine, nu neapărat că are multe calorii, însă sosurile sunt cele mai nocive. Nu ne-am îngrășa dacă lângă chifteaua din burger am pune o salată. Normal că n-ar mai fi atât de gustoasă și nu ne-ar sătura atât”, spune medicul Lucia-Maria Coșei.
Dulciurile trebuie mâncate ocazional
Alte produse care duc la greșterea în greutate: prăjiturile, croissantele și ciocolata.
„Dulciurile ar trebui să fie la nivel de excepții, și asta înseamnă cel puțin o dată sau maxim de două ori pe săptămână”, recomandă medicul Anca Aramescu.
„Zahărul trebuie să fie condiment nu aliment. Adică așa cum punem sare în mâncare, așa trebuie să folosim zahărul! Atât zahărul cât și mierea sunt hidrați cu absorbție rapidă, se absorb rapid, îmi stimulează secreția de insulină, glicemia scade și de asta apare dependența. Dacă eu veau ceai cu zahăr, îmi scade glicemia, insulina intră în acțiune, și intru într-un cerc vicios, încât aș mânca mai mult, aș bea mai mult. De asta nu ne putem opri când bem un pahar de suc și bem 2 litri. Tocmai pentru că dau dependență.
Citeam un studiu că aportul de zahăr, în special produsul ciocolată, stimulează endorfinele, deci endorfinele ne fac să ne simțim bine, automat creierul primește semnalul „mănânc ciocolată mă simt bine”. Și vacere mai mult, mai mult, ca un copil: îi dăm o bomboană, mai vrea încă una, încă una.
De asta, ca să adoptăm un stil de viață, primul care trebuie educat este creierul. Aici văd problema naostră de zi cu zi: lipsa măsurii. Nu ne-am îngrășa dacă am mânca o bomboană, dacă am bea un pahar de suc și nu o sticlă de suc.
Sucul natural conține zahărul din fruct. Niciun fl de fibră. Care se absoarbe imediat. Automat îmi crește glicemia, insulina vrea să-și facă treaba, intră în acțiune, adică se produce un hiperinsulinism compensator, și omul intră într-un cerc vicios din care nu mai iese”, ne explică medicul Lucia-Maria Coșei.
Atunci când renunțăm la zahăr, reușim să facem alegeri greșite cu mare ușurință.
„Îndulcitorul e bun, însă mai bine fără. E bun pentru că nu îmi crește glicemia, găsim în magazine, acum rata diabetului, incidența diabetului crescând, s-a extins și industria asta alimentară cu produse pentru diabetici. Îndulcitorul în sine nu ne îngrașă, însă el nu e combinat, nu e un aliment de sine stătător, îl găsim în biscuiți, în napolitane cu îndulcitor. Acele napolitane pe lângă îndulcitor au făină, ou, unt, care automat îngrașă. E ca și cum ne îmbătăm cu apă, știți e o vorbă”, spune medicul Lucia-Maria Coșei.
Lipsa hidratării
O altă greșeală ține și de modul în care bem apă.
„O altă problemă pe care o văd în rândul pacienților mei: când le spun că trebuie să bea apă îmi spun că ar face orice altceva decât să nu bea apă. Deci, lipsa hidratării. Să nu uităm că apa este un element esențial care mențIne un nivel optim de hidratare al pielii și elimină toxine, plus că accelerează metabolismul bazal”, explucă medicul Lucia-Maria Coșei.
Aceasta ne mai sfătuiește ca, pe lângă nutriție, trebuie să adoptam și un program de viață sănătos, să facem sport, să dormim suficient.
„Dincolo de nutriție, practic, un regim înseamnă stil de viață. Să avem un program regulat de exerciții fizice, adică mișcare, să avem o bună igienă a somnului, pentru că și lipsa somnului duce la îngrășare. În condiții de nesomn, organismul produce hormoni de stres. În condiții de stres mâncăm.
Producem mai multă grelină. Grelina este un hormon care stimulează apetitul. De asta auzim cât mai des: mănânc noaptea. Tocmai, pentru că nu mă odihnesc, corpul meu secretă grelină, automat îmi stimulează pofta de mâncare, în special de dulce.
Și nu în ultimul rând, producem mai puțină leptină. Leptina este un hormon care mă satură. Este un hormon al sațietății”, explică medicul.
„Mirajul” produselor degresate
Nu putem să nu vorbim și de „mirajul” produselor degresate, pe care le consumăm cu încăpățânare crezând că vom slăbi cu ele.
„Recomandat ar fi să alegem un tip de lactate cu un conținut mai mic de grăsime. Atenție, nu cele care au 0% grăsime, pentru că de regulă se înlocuiește cantitatea de lipid cu amidon, și atunci amidonul fiind un carbohidrat, crește aportul de glucide. Glucidele în exces se transformă, la rândul lor, în trigliceride, care însemană țesut adipos”, explică medicul Anca Aramescu.
Nici mediul în care trăim nu ne ajută să evităm aceste greșeli alimentare, pentru că tentații și reclame mincinoase sunt la tot pasul. Supermarketurile, spre exemplu, au permanent reduceri avantajoase, îmbiindu-ne să cumpărăm tot felul de produse, multe din categoria celor „nesănătoase”. Apoi, în unele reclame de la TV suntem îndemnați să consumăm, spre exemplu, multe mezeluri nesănătoase pentru că, ne spun spoturile publicitare, scăpăm de efectele lor nefaste cu niște suplimente alimentare.
Și nici când mergem pe stradă nu suntem feriți de tentații.
„Principalul factor de risc pentru obezitate este societatea. La orice pas găsim o patiserie, o covrigărie, plecăm de la job și spunem „păi până ajumg acasă mai bine îmi cumpăr un covrig. Să mănânc ceva până acasă”. În special produsele neetichetate conțin lucruri care nu trebuiesc consumate”, spune medicul Lucia-Maria Coșei.
Evident, lista greșelilor culinare pe care le facem zi de zi este mult mai lungă. Așa că ținem să subliniem, în final, că măcar dacă am reuși să le evităm pe cele enumerate până acum, ne-am îmbunătăți consistent sănătatea!
