Membrii birourilor electorale au primit un ghid prin care sunt învățați cum să interacționeze cu persoanele transgender în momentul în care acestea se prezintă la secția de votare.
Biroul Electoral Central, împreună cu organizația Accept, au trimis documentul ca să se asigure că persoanele care și-au schimbat sexul sunt tratate corect și cu demnitate când merg să-și exprime votul.
Ghid pentru a interacționa cu persoanele transgender
Problemele pot apărea atunci când persoana care votează are în buletin un alt sex sau nu mai arată ca în fotografia din actul de identitate. În România, 3% din populația din România se identifică ca fiind persoane transgender.
Elias este o persoană transgender. Trăia cu teamă de fiecare dată când i se cerea actul de identitate. Întodeauna trebuia să se lanseze în explicații lungi și umilitoare. În liceu, a fost victima bullying-ului pentru că era diferit. La finalul facultății, a întâmpinat probleme atunci când s-a dus să-și ridice documentele de absolvire. Fizic, era băiat, dar în documente, figura ca fată.
Elias: "De la facultate, am dorit să-mi ridic diploma, eu începând deja tratamentul hormonal și arătând astfel, iar buletinul având o altă poză și datele vechi. Mi s-a spus că sunt fratele meu și că nu pot să o ridic pentru altă persoană, că nu mă crede că sunt eu, după ce am prezentat acte doveditoare, referatul psihiatric și actele medicale, la care nu aveau drept, de fapt. Totuși, doream să rezolvăm situația și un lucru minor, care trebuia să dureze jumătate de oră, s-a întins pe două luni".
Între timp, a reușit să-și schimbe actul de identitate, cu o nouă fotografie. Schimbarea actelor de stare civilă a fost, pentru Elias, un efort juridic amplu și costisitor. Anul acesta, va merge la vot și speră că nu va mai întâlni situații precum cea de la finalul studiilor.
Inițiatorii îndrumarului spun că operatorii de calculator și membrii secțiilor de votare trebuie să cunoască aceste informații ca să prevină conflictele de la vot.
3% din români se identifică drept transgender
Anca Baltac, consilier juridic Asociația ACCEPT: "Adică să le respecte confidențialitatea, să nu îi batjocorească, să nu dea poate cartea lor de identitate de la unu la altul, creând aceste situații dificile pentru o persoană care vine pur și simplu să-și exercite dreptul de vot."
Potrivit datelor existente, în România, 3% din oameni se identifică drept persoane transgender. Cel mai mare procent este în Elveția, cu 6% și Tailanda, 4%. Cifrele nu sunt, însă, relevante, spun organizațiile care apără drepturile lor, pentru că mulți nu au curaj să-și declare public identitatea de gen.
Andreea Voinea, lector universitar Științe Politice: "E important ca tinerii, în general, să participe. Și aceștia, fiind o categorie specială din rândul tinerilor, cu atât mai mult, cred că trebuie să se simtă încurajați să participe, mai ales în contextul în care nu au reprezentare formală în politica românească și atunci e destul de important, atât ca partidele să adreseze această temă, cât și să se poziționeze pe această temă."
Biroul Electoral Central și ACCEPT reamintesc, în acest ghid, că votul este un drept constituţional, garantat tuturor cetăţenilor români cu drept de vot.
