În plină stare de alertă epidemică de gripă, în România au apărut primele cazuri de infectare simultană cu gripă și COVID. Medicii spun că această infectare, denumită „flurona”, de la Flu și Corona, debutează brusc, iar pacienții au nevoie de internare pentru a primi tratament și pentru a fi supravegheați.
Ministrul Sănătății, despre primele cazuri de Flurona: „Nu există date în momentul de față privind o gravitate mai mare a infecțiilor cu aceste tulpini noi”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că numărul de cazuri de infectare cu noua tulpină este în creștere, însă în acest moment nu există date „privind o gravitate mai mare a infecțiilor cu aceste tulpini noi, ceea ce este o informație bună”.
„Nu are niciun fel de importanță dacă sunt două sau 10. Nu este relevant acest lucru. Important este dacă o astfel de variantă este dominantă într-un anumit moment și cel mai important lucru este dacă varianta care este dominantă într-un anumit moment (...) produce îmbolnăviri printr-o transmisibilitate mai mare.
Cel mai important este dacă există mai multe spitalizări. Nu există date în momentul de față privind o gravitate mai mare a infecțiilor cu aceste tulpini noi, ceea ce este o informație bună.
Numărul de cazuri este în creștere, însă nu avem elemente de îngrijorare apropo de capacitatea de spitalizare în zona de ATI”, a declarat dr. Alexandru Rafila.
Simptomele pe care le are o persoană infectată cu flurona
„În cazul infecțiilor virale sunt obișnuite asocierile a câte două sau trei virusuri. În ultima perioadă pandemică noi am avut numeroși pacienți, care au avut infecții cu coronavirus, cu gripă, cu adenovirus, toate asociate câte două, trei. Simptomatologia combină simptomatologiile celor două virusuri sau trei. Pacientul are febră, tuse, dureri în gât, de cap, de mușchi. Din fericire, toate aceste cazuri nu au pus în pericol viața pacienților, nu am avut forme atât de severe, încât să putem vorbi de un risc de supraviețuire al acestora”, a explicat doctorul Cătălin Apostolescu, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
Acesta a mai adăugat că „în momentul în care avem infecții cu două virusuri efectele fiecărui virus se potențează, efectele lor fiind sinergice”.
Întrebat cum va afecta frigul infectările, medicul a răspuns că „dacă se face un pic mai frig nu va afecta cu nimic, însă dacă se va face frigul care ar trebui să fie normal în ianuarie sunt șanse ca foarte multe din aceste virusuri să își încetinească răspândirea”.
Cea mai bună prevenție este vaccinarea
„Virusurile au temperatură optimă de dezvoltare, undeva între 24 și 27 de grade, mă refer la temperatura care se atinge în vestibulul nazal și în faringele superior, pentru că după aceea aerul este încălzit, în așa fel încât în plămâni ajunge la 37 de grade. Când este foarte frig afară încălzirea acestui aer se face către plămâni, când este foarte cald afară aerul se încălzește aproape instantaneu, deci temperaturile astea cuprinse între 0 și 10 grade sunt cele mai bune din punct de vedere al viruslui. Pentru gripă și SARS-CoV-2 cea mai bună prevenție este vaccinarea”, a mai menționat medicul.
Cătălin Apostolescu a mai spus că cei care au fost vaccinați anti-Covid, dar nu au reușit să se vaccineze antigripal, o pot face.
„Contraindicațiile atât pentru vaccinul anti-Covid, cât și pentru gripă sunt foarte puține, le numărăm pe degetele de la o mână și un medic competent poate să le identifice. Pentru restul populației nu există contraindicații de vaccinare”, a mai declarat doctorul.
În ceea ce privește testele cumpărate de la farmacie, medicul a spus că „sunt utile pentru screening în populație, însă sensibilitatea acestora nu este egală cu a testelor care se fac în spital”.
„Dacă cineva se testează și este pozitiv poate să aibă încredere că are boala respectivă, dacă e testat și iese negativ și simptomele continuă este bine să se adreseze medicului”, a conchis Cătălin Apostolescu.
