Tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu adaugă noi incertitudini pentru economia mondială, potrivit Reuters.
Israelul, care se luptă cu Hamas în Gaza de aproape un an, și-a trimis trupele în sudul Libanului după două săptămâni de lovituri aeriene intense, escaladând conflictul din Orientul Mijlociu.
Ce impact a fost resimțiti până în prezent
Foarte puțin în afara regiunii imediate, principalele efecte fiind limitate la piețele financiare, investitorii acoperindu-și portofoliile cu active de refugiu.
Dolarul american a beneficiat de pe urma atacului cu rachete balistice al Iranului asupra Israelului: indicele dolarului, care măsoară moneda americană în raport cu euro, yenul și alte patru valute importante, se tranzacționează în jurul unor valori maxime de trei săptămâni.
Prețul petrolului a crescut joi cu aproximativ 2%, din cauza temerilor că un conflict mai amplu ar putea perturba fluxurile de țiței din regiune - de exemplu, dacă Israelul ar alege să vizeze infrastructura petrolieră iraniană, ceea ce ar putea declanșa represalii din partea Iranului.
Dar nu este clar dacă acest lucru se va traduce prin creșteri susținute și mai accentuate pe care șoferii încep să le observe la pompă. Analiștii subliniază faptul că Statele Unite au niveluri ridicate de stocuri de țiței, în timp ce țările producătoare OPEC au suficientă capacitate de rezervă pentru a atenua impactul întreruperilor, cel puțin pe termen scurt.
Ce spun economiștii
Ca întotdeauna, bancherii centrali subliniază faptul că sarcina lor este să privească dincolo de șocurile imprevizibile și punctuale ale economiei și să se concentreze în schimb asupra tendințelor profunde. Dar nici nu își pot permite să ignore complet evenimentele geopolitice.
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat pentru cotidianul The Guardian că banca ar putea trece la o reducere mai agresivă a ratelor dobânzilor dacă presiunile inflaționiste continuă să se diminueze - sugerând că, pentru moment, bancherii centrali nu consideră conflictul din Orientul Mijlociu drept o amenințare majoră la adresa încercărilor lor de a tempera inflația.
Bailey a spus că pare să existe un angajament de a menține piețele petroliere stabile, dar a mai spus că conflictul ar putea totuși să împingă în sus prețurile petrolului dacă lucrurile continuă să se agraveze.
Fondul Monetar Internațional a declarat joi că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea ramificații economice semnificative pentru regiune și pentru economia globală, însă prețurile materiilor prime rămân sub maximele din ultimul an.
Când ar putea fi vizibil un impact
Pentru context, prețul futures al țițeiului Brent este în prezent de aproximativ 75 de dolari pe baril, cu mult sub nivelul de 84 de dolari din momentul atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, în urmă cu aproape un an, și departe de maximul de 130 de dolari atins după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2023.
Europa ar fi expusă la creșterea prețurilor petrolului deoarece, spre deosebire de Statele Unite, nu are o producție internă majoră de petrol. Dar chiar și acolo, factorii de decizie estimează că ar fi nevoie de o creștere durabilă a prețurilor de 10% pentru a crește inflația cu doar 0,1 puncte procentuale.
Impactul economic al unui război total care ar conduce la atacuri mai ample asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și din regiunile Golfului, precum și la perturbări suplimentare ale rutelor comerciale prin Marea Roșie, ar fi mai tangibil.
Oxford Economics a estimat că un astfel de scenariu ar crește prețul petrolului până la 130 de dolari și ar reduce cu 0,4 puncte procentuale creșterea producției mondiale anul viitor, pe care Fondul Monetar Internațional o estimează în prezent la aproximativ 3,3%.
