Bugetul pentru anul 2025 a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe și va fi adoptat în ședința de guvern de sâmbătă, 1 februarie. Ar urma să fie un buget cumpătat, în persectiva reducerilor de cheltuieli, care va trebui să asigure plata salariilor bugetarilor și a pensiilor, care rămân înghețate, în paralel cu realizarea unor investiții semnificative.
Pe hârtie, vor fi bani în plus în vistieria statului, din creșterea economică prognozată, dar și datorită măsurilor din așa-numita „ordonanță trenuleț”, printre altele. Calculele guvernanților ar putea fi date însă peste cap de realitatea economică, avertizează experții.
Bugetul pentru anul 2025 a fost pus în dezbatere publică
După un 2024 cu o creștere economică mai degrabă timidă, de doar 1,1% în trimestrul al treilea, Guvernul speră că Produsul Intern Brut va lua avânt în 2025 și va înregistra un plus de 2,5%. Este unul dintre indicatorii luați în calcul la fundamentarea bugetului României pentru acest an, care permite prognozarea unor venituri în creștere la vistieria statului.
Dar veniturile estimate la 667 de miliarde de lei pot să acopere doar o parte din cheltuielile de peste 800 de miliarde de lei, din care asistența socială și salariile bugetarilor reprezintă mai bine de jumătate. Restul este deficitul bugetar, de cel mult 7% din PIB, alimentat prin împrumuturi.
Alina Manolache, jurnalistă Euronews: „Dacă ne uităm la clasamentele europene, am zice că nu cheltuim foarte mult cu bugetarii. Și asta pentru că, la cheltuieli guvernamentale, România se situează la coada clasamentului, pe penultimul loc, cu 40,3% din PIB. Și totuși, dacă ne uităm la încasările pe care le au la buget guvernanții, atunci cu adevărat această cheltuială este foarte mare, pentru că suntem pe ultimul loc la încasările bugetare. Veniturile guvernamentale se situează la 33,7% din PIB."
România stagnează de mulți ani în acest dezechilibru al cheltuielilor în raport cu veniturile bugetare. O corectare vizibilă pe termen scurt este imposibilă, avertizează specialiștii.
Dragoș Cabat, analist economic: „Vom rămâne cu aceleași cheltuieli foarte ridicate și care nu pot fi scăzute decât foarte, foarte greu de la un an la altul, cheltuieli ca procent din buget. Iar aceste cheltuieli sunt cele care trag foarte tare România în urmă, pentru că, din cauza aceasta, avem și deficitul foarte mare."
Theodor Stolojan, fost premier al României: „Dacă comparăm 2019, înainte de pandemie, cu 2024, puterea economică a României, produsul intern brut a crescut de 1,7 ori. Deficitul bugetar a crescut de 3,2 ori, de la 48 de miliarde în 2019, la 100 și 52 de miliarde în 2024. Deci discutăm de o creștere care, evident, nu mai poate fi susținută."
Măsurile luate de Guvern, inutile, în mare parte
Pentru a reduce deficitul bugetar de la 8,65% în 2024 din PIB la 7% în 2025, Guvernul a înghețat salariile bugetarilor și pensiile, prin „ordonanța trenuleț”. Singurele venituri în plus, în valoare de două miliarde de lei, vor fi acordate pensionarilor pentru ajutoare punctuale, o singură dată. Înainte de adoptarea bugetului, ministrul Finanțelor asigură că indexarea pensiilor din toamnă nu intră în calculele oficiale din acest moment.
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: „În momentul de față, dacă nu avem o situație ieșită din comun, cu o creștere economică ieșită din comun, indicatorii macroeconomici nu permit alte indexări decât cele care au fost anul trecut."
Aceiași indicatori asigură și împărțirea banilor din buget între ministere, iar unele beneficiază de creșteri consistente, potrivit datelor din proiect. Ministerul Energiei este, de departe, în topul creșterilor, cu un buget majorat cu 161% față de anul precedent. Finanțele, Investițiile, Sănătatea, Transporturile și Munca figurează și ele pe lista domeniilor cu alocări suplimentare.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Am avut o lună ianuarie cu vreme bună. Asta a permis constructorilor să lucreze intens pe șantiere și în special pe autostrăzi. De aceea, am luat decizia ca bugetul transportului să crească anul acesta față de anul trecut cu aproape 20%."
Sunt și ministere care, în 2025, au bugetele tăiate comparativ cu anul anterior. Afacerile Externe, Dezvoltarea, Agricultura și Cultura sunt pe această listă. Ministerul Culturii primește și cea mai mică alocare dintre toate ministerele, de doar 1,4 miliarde de lei, de 68 de ori mai puțin decât Ministerul Muncii, care are cel mai generos buget, de 96 de miliarde de lei.
Prezentarea proiectului de buget în Comisia de Dialog Social, în Consiliul Economic și Social și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării este obligatorie înainte de aprobarea în Guvern, programată pentru sâmbătă.
Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social: „Colegii mei îl studiază, îl analizează, există o perioadă de de analiză și urmează, bineînțeles, să ne pronunțăm, din punct de vedere al Consiliului Economic si Social, în ședința de CES, care va fi cât de curând. Avizul CES este consultativ aici, dar obligatoriu în circuitul de avizare."
După aprobarea în Guvern, proiectul va fi transmis Parlamentului, iar pe parcursul săptămânii viitoare, cel mai probabil joi, vom avea aprobat bugetul de stat pentru 2025.
