Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.
- Bugetul pentru 2025 a fost adoptat în ședința de Guvern din 1 februarie. Acesta este construit pe o creștere economică de 2,5%.
- Proiectul a primit, însă, aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social în special din cauza timpului prea scurt pentru a fi dezbătut. Avizul, însă, este consultativ.
- Pe hârtie, vor fi bani în plus în vistieria statului, din creșterea economică prognozată, dar și datorită măsurilor din așa-numita „ordonanță Trenuleț”, printre altele.
- Calculele guvernanților ar putea fi date, însă, peste cap de realitatea economică, avertizează experții.
La cât este estimat bugetul 2025
Guvernanții se laudă că au construit un buget pentru dezvoltare și investiții, pentru "a intra într-o altă ligă economică". Dincolo însă de asigurările date, jumătate din buget se duce pe pensii și salarii. Și vine în plus cu ajutoare pentru administrațiile locale, așa-numitul Fond Național pentru Solidaritate, dar și pentru amendamentele aleșilor din Parlament. În schimb, ajutorul one-off pentru pensionarii cu mijloace mai mult decât modeste ar putea fi diminuat, din lipsă de bani.
Ministerele care primesc mai mulți bani din bugetul 2025
Bazat pe venituri mai mici cu peste 130 miliarde de lei decât cheltuielile estimate, bugetul adoptat de către Guvern vine cu mai mulți bani pentru Servicii, Educație, Investiții.
Ministerele care primesc mai puțini bani din bugetul 2025
Mai puțini însă pentru Agricultură, Externe sau Parlament. Criticat de către patronate și sindicate, ai căror reprezentanți au dat un aviz negativ în Consiliul Economic și Social, guvernanții își pun speranțele în investiții.
Marcel Ciolacu, premierul României: „20% din cheltuielile totale merg în 2025 către investiții și asta se va vedea în creșterea PIB-ului la 1913 miliarde de lei. Cea mai mare miză acestui buget este exploatarea la maximum a fondurilor europene disponbile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro”
În ciuda tonului optimist, mai mult de jumătate din buget se duce pe cheltuielile cu plata salariilor, pensiilor și altor ajutoare sociale.
Chiar dacă Executivul a promis că strânge cureaua, numai cheltuielile cu pensiile și ajutoarele sociale ajung la peste 240 miliarde de lei, o treime din buget. Iar salariile angajaților la stat, la 182 de miliarde de lei.
Cheltuielile sunt estimate la 802 miliarde de lei, dar veniturile ar ajunge abia la 667,5 miliarde de lei. Calificând estimările ca fiind o proiecție prudentă, guvernanții susțin că se bazează și pe o creștere suplimentară de peste 50 miliarde de lei, în acest an, al nivelului de încasări din taxe și impozite și din combatarea evaziunii fiscale.
Nimeni de la Guvern nu se angajează totuși să spună cât va fi valoarea ajutorului one-off pentru pensionarii cu venituri mici. Și câți vor fi beneficiarii.
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: „Până în momentul de față avem o anvelopă aprobată. Din câte știu eu nu a existat nicio discuție concretă cu privire la modul de alocare, modul de împărțire și la nivelul pensiei până la care se va aloca un sprijin one-off pentru cei cu pensii mici. Trebuie să așteptăm ca Ministerul Muncii să înceapă această analiză și să putem analiza variantele.”
Potrivit surselor Euronews, pentru a se încadra în limita celor două miliarde alocate, la o valoare minimă de 1.000 de lei pentru ajutorul one-off, pragul maximal de 3.000 de lei discutat inițial pentru potențialii beneficiari trebuie coborât.
În caz contrar, trebuie găsita o sursă de finanțare suplimentară pentru cei peste 3,3 milioane de potențiali beneficiari, sume de care Executivul nu dispune.
Între timp, Guvernul a decis ajutorarea administrațiilor locale prin crearea unui fond național de solidaritate. Cu Bucureștiul contribuind, în premieră, la acest demers, primarul general are alte probleme. Capitala s-a ales cu un buget de trei ori mai mic.
Nicușor Dan, primar general: „Am fost profund dezamăgit de faptul că ceea ce au decis bucureștenii în ceea ce privește legea finanțelor publice locale nu a apărut în legea bugetului național. Și ceea ce este absolut dramatic, faptul că pe atribuții pe care Primăria Capitale are mult mai mari decât atribuțiile primăriilor de sector, de bani reali, primării de sector au de cinci ori mai mulți bani decât Primăria Capitalei.”
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: „Este decizia coaliției. Orice referendum trebuie să se materializeze printr-un act normativ. În momentul în care Parlamentul va lua o decizie printr-un act normativ, o lege pe acest referendum, a doua zi, bugetul nu poate să facă altceva decât să ia pur și simplu textul din acel act normativ, să treacă în bugetul de stat și acel text va fi foarte simplu, Primăria Generală București împarte banii”
Proiectul de buget va intra săptămâna viitoare în dezbaterea și adoptarea Parlamentului. Iar banii vor curge și pentru amendamentele parlamentarilor.
Conform surselor Euronews, ca efect al negocierilor Putere-Opoziție din ultima vreme, în schimbul voturilor, fiecare parlamentar, indiferent de culoarea politică, va primi câte 750.000 de lei pentru propunerile lor de finanțare a unor proiecte locale în circumscripțiile de proveniență: săli de sport, biserici și alte inițiative culturale.
Ciolacu: Cea mai mare miză a acestui buget e exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile
Marcel Ciolacu, premierul României: „20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiții și asta se va vedea în creșterea PIB-ului, la 1913 miliarde de lei. Reducem costurile de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale, ajustăm și cheltuielile de personal și cele de bunuri și servicii. Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4.050, în 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1% peste nivelul inflației de 4,4.
Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici. Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde de euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani.”
La începutul ședinței de Guvern, Marcel Ciolacu a afirmat că proiectul de buget pentru anul 2025 este unul „fără modificări de taxe şi impozite”. Șeful Executivului a evidențiat că bugetul este unul „de dezvoltare” întrucât investițiile ajung la un „nou record” de 150 de miliarde de lei, cu „un plus de 30 de miliarde faţă de anul trecut”, potrivit Agerpres.
Marcel Ciolacu, premierul României: „20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiţii şi asta se va vedea în creşterea PIB la 1913 miliarde lei. Iar la mijlocul anului viitor vom ajunge la un PIB de 2000 miliarde lei. Adică 400 miliarde euro, dublu faţă de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.”
Totodată, Ciolacu a menționat că va continua sprijinul pentru economie şi IMM-uri "cu toate schemele de ajutor de stat" din Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană.
Ciolacu vrea ca suma alocată investițiilor să fie mai mare decât deficitul
Marcel Ciolacu, premierul României: „Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale şi un sistem de educaţie mai performant. Şi chiar avem o veste bună de la domnul ministru al Finanţelor: în ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparaţie cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creştere de 7,5%”.
Ciolacu: Finalizăm, vineri, toate procedurile prealabile pentru a adopta mâine bugetul pe 2025
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că vor fi finalizate toate procedurile prealabile pentru ca bugetul pe anul 2025 să fie adoptat, sâmbătă, într-o şedinţă specială de Guvern.
„Finalizăm azi toate procedurile prealabile pentru a adopta, mâine, într-o şedinţă specială de Guvern, bugetul pe 2025. Ştirea finalizării proiectului de buget a avut, ieri, efecte imediate. Dobânda la care se împrumută extern România, pe 10 ani, a scăzut rapid. Vor urma şi alte efecte pozitive după ce legea bugetului va trece prin Parlamentul României", a declarat Ciolacu, la începutul şedinţei Executivului, potrivit Agerpres.
Șeful Executivului a mai precizat că detalii despre buget va da ministrul Finanţelor după şedinţa de Guvern de sâmbătă.
„În schimb, atrag atenţia asupra unei singure cifre, cea a exporturilor, care creşte în acest an cu peste 3%. Acesta va fi primul impact major al integrării noastre depline în spaţiul Schengen. Alt efect important este că am avut o lună ianuarie cu vreme bună, asta a permis constructorilor să lucreze intens pe şantiere şi, în special, pe autostrăzi. De aceea, am luat decizia ca bugetul Transporturilor să crească anul acesta faţă de anul trecut cu aproape 20%, iar astfel avem certitudinea că vor fi loturi finalizate chiar în această primăvară”, a transmis prim-ministrul.
Bugetul pentru anul 2025 vine cu majorări pentru unele ministere și serviciile secrete. Ministerul Energiei primește în plus 153%
Proiectul de buget vine cu creșteri record pentru unele ministere, însă altele trebuie să strângă cureaua. De exemplu, ministerul Energiei va avea un buget cu 153% mai mare decât cel de anul trecut. Creșteri semnificative vor avea și ministerul Sănătății sau Apărării. În timp ce la Dezvoltare și Agricultură se vor da mai puțini bani. A fost publicată și execuția bugetară, iar deficitul e la cote maxime, 8,65%. La această oră, proiectul de buget este dezbătut cu patronatele și sindicatele.
Proiectul de buget pentru 2025 vine cu majorări pentru următoarele ministere:
- Energie: 14,7 mil. lei (+153%)
- Mediu: 4,8 mil. lei (+55%)
- Sănătate: 27,9 mil. lei (+35%)
Bani în plus primesc și ministerele Educației, Apărării, Transporturilor și al Proiectelor Europene, precum și toate serviciile secrete: SIE; SRI, SPP și STS, potrivit proiectului obținut de Euronews România.
Mai puțini bani pentru Cultură și Administrația Prezidențială
Pe de altă parte, au fost tăiați bani de la Agricultură, Dezvoltare și Cultură, dar și de la Administrația Prezidențială, Senat și Camera Deputaților.
Este nevoie de aceste restrângeri de cheltuieli având în vedere că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 150 miliarde de lei, adică de 8,65% din Produsul Intern Brut.
Cheltuielile din 2024 au crescut în ritm dublu față de creșterea veniturilor. Au existat creșteri de cheltuieli cu bugetarii, cu bunurile și serviciile, cu dobânzile, dar și cu investițiile. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat că Guvernul va adopta sâmbătă proiectul bugetului de stat pentru 2025, care va fi trimis apoi pentru dezbatere în Parlament. Tánczos Barna a adăugat că preconizează că Parlamentul va adopta legea bugetului săptămâna viitoare.
