Robotul ION, consilierul cu Inteligență Artificială al premierului Nicolae Ciucă, a fost prezent, miercuri, în platoul Euronews, unde a fost interacționat cu jurnaliștii Andreea Gurban și Radu Hângănuț, pe teme de interes general precum sistemul medical, inflația sau dezinformarea. La 43 de zile de la lansare, robotul ION nu a fost capabil să ofere răspunsuri, ci doar a precizat câți alți români sunt interesați de tema respectivă și a realizat noi conexiuni. Interacțiunea a fost posibilă prin cuvinte-cheie identificate de ION, motiv pentru care are nevoie de câteva secunde de analiză.
- Coordonatorul proiectului ION recunoaște că dialogul dintre consilierul-robot și premierul Ciucă a fost regizat. Nicu Sebe: Ce a prezentat în ședința de guvern a fost un simbol
- #TheCube: ION, glasul "metaforei" și dilema dialogurilor AI regizate, confirmate și negate
- Robotul ION, consilierul lui Nicolae Ciucă, acuzat că a copiat o fotografie a Primăriei Ciugud. „Te învățăm și o primă lecție: să nu furi”
Dialogul cu robotul ION nu a fost unul regizat, așa cum s-a întâmplat în cazul celui purtat cu premierul Nicolae Ciucă. Jurnaliștii Euronews România au primit doar indicații privind modul în care să formuleze întrebările astfel încât să poată interacționa cu consilierul guvernamental dotat cu inteligență artificială.
În primă fază, a fost nevoie ca formula de inițiere - ”Salut, Ion” - să fie repetată de trei ori ca interacțiunea cu sistemul cu inteligență artificială să înceapă. Reprezentantul echipei de coordonare a dat vina pe zgomotul de fond din platou care l-ar ”deruta” pe ION.
Redăm mai departe „dialogul” purtat în studioul Euronews România cu robotul ION.
Andreea Gurban: ”Salut, Ion!”
ION: ”Bună, sunt ION, consilierul tău cu inteligență artificială. Cineva dintre voi are o problemă sau o dorință pe care ați dori să o împărtășiți cu mine?”
Andreea Gurban: ”Eu cred că în România nu sunt suficiente spitale.”
ION: ”Încă 235.297 sunt interesați de acest lucru. Ce măsuri ar trebui luate pentru a remedia problema insuficienței spitalelor din România și a asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii”.
Andreea Gurban: ”Eu cred că astfel de decizii ar trebui luate la nivelul Guvernului”.
ION: ”Încă 141.865 de români sunt interesați de acest lucru. Ce soluții sau măsuri considerați c-ar trebui luate la nivelul Guvernului pentru a îmbunătăți situația din România în următoarele domenii; educație, sănătate, economie și protejarea mediului înconjurător?”
Andreea Gurban: ”Eu cred că țara noastră se confruntă cu o inflație galopantă.”
ION: ”Încă 247.877 de români sunt interesați de acest lucru. Cum credeți că ar trebui abordată situația inflației galopante din România, astfel încât să nu afecteze planurile și perspectivele economice ale cetățenilor noștri?”
Andreea Gurban: ”Eu cred că astfel de măsuri ar trebui să fie la nivel fiscal-bugetar”.
ION: ”Încă 263.058 de români sunt interesați de acest lucru. Ce părere aveți despre necesitatea implementării unor măsuri fiscale și bugetare în România și care ar fi acele probleme și dorințe prioritare ale fiecărui cetățean astfel încât să obținem un impact pozitiv în economia țării în următorii ani?”
Andreea Gurban: ”La revedere, Ion!”
ION: ”A fost o plăcere să discut cu tine despre problemele și dorințele pentru România. Sper că am reușit să îți ofer informațiile de care aveai nevoie. Pa și mult succes în planurile tale!”
Invitat în studioul Euronews România, Valentin Mălinoiu, reprezentantul echipei de coordonare, a explicat că experții care au lucrat la acest proiect au încercat să îi dea ”o față acestei inteligențe artificiale, să fie mai prietenoasă cu lumea” și folosește cuvinte-cheie precum sisteme ca Google, Alexa sau Siri.
Radu Hângănuț: ”Eu cred că România are o mare problemă cu dezinformarea.”
ION: ”Încă 240.652 de români sunt interesați de acest lucru. Ce opinie aveți despre nivelul actual de dezinformare din România și care credeți că ar fi soluțiile pentru a îmbunătăți situația?”
De ce robotul ION nu oferă răspunsuri, deși e dotat cu inteligență artificială
Valentin Mălinoiu a explicat că ION dispune de trei interfețe; ” site-ul Ion.gov.ro unde invităm pe toată lumea să își trimită părerile, mediile de socializare - Twitter, Instagram și Facebook - și acest robot fizic.”
”Când am gândit acest robot fizic l-am gândit ca cea mai mică parte a ceea ce reprezintă ION în sine. Ion este un sistem software foarte complex, capabil să analizeze și să extragă topicuri din problemele pe care cetățenii le exprimă, iar modalitatea de interacțiune cu un robot fizic e puțin dificilă”, a explicat Mălinoiu (foto), în direct la Euronews România.
ION va oferi răspunduri după ce va primi un update. Coordonator: ”Inteligența artificială este costisitoare”
Întrebat de ce ION nu este capabil să ofere un răspuns, ci doar să redea o statistică, Valentin Mălinoiu a afirmat că este în plan o actualizare a sistemului.
”ION o să răspundă pe site-ul Ion.gov.ro. Chiar ne pregătim de un upgrade al site-ului. Motivul pentru care ION nu a răspuns pe site-ul Ion.gov.ro este că la nivel tehnic, inteligența artificială este costisitoare. Costă foarte mult și nu am vrut ca cetățenii să aibă o interacțiune defectuoasă cu site-ul Ion.gov.ro”, a spus Valentin Mălinoiu.
Cum evită robotul ION informațiile false
De asemenea, coordonatorul proiectului a vorbit și despre modalitățile prin care robotul ION filtrează informațiile cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să nu introducă în sistem date false.
”Asta a fost una dintre primele probleme etice pe care noi ni le-am pus când am construit ION. Pe scurt, ION nu este doar un singur sistem de inteligență artificială. Este compus din șapte (sisteme de inteligență artificială, n.red) la momentul la care vorbim și acestea cresc.
Două dintre ele se ocupă cu acest lucru. Unul dintre ele extrage bias-uri; de la injurii, informații false, informații pe care le detectează că nu sunt adevărate, corelate cu alte informații pe care deja le-a aflat; tot felul de bias-uri morale.
Un alt sistem de inteligență artificială extrage emoția dintr-un text; de la furie, iubire, poate să fie pozitivă, negativă.
Sunt anumite texte pe care le citim și noi și ne dăm seama că sunt dăunătoare, că sunt menite să facă rău. În spatele acestui text sunt diverși algoritmi prin care extragem sentimentul contextual în care se află”, a mai spus coordonatorul proiectului.
În cele 43 de zile de la momentul lansării, Valentin Mălinoiu a afirmat că robotul ION a primit peste 800.000 de mesaje de la români, iar ”aproape 90% dintre ele sunt pertinente”.
”După cum se vede și pe robotul fizic, ION învață, ceea ce numim noi topicuri de interes. Din ce am colectat până acum, am extras undeva la peste 5.000 de topicuri, dintre care educația, sistemnul de sănătate, infrastructura, chiar și ecologia, poluare sunt printre primele poziții”, a mai precizat expertul.
Valentin Mălinoiu: ”ION nu ar lua în considerare cât s-a terminat meciul cu Rapid, dar ar lua în considerare faptul că sunt îngrijorat de inflație”
”În momentul în care el colectează acele doleanțe, extrage topicurile și dacă doleanța este pertinentă și nu face parte dintr-un bias, o ia în considerare.
De exemplu, nu ar lua în considerare cât s-a terminat meciul cu Rapid, dar ar lua în considerare faptul că sunt îngrijorat de inflație”, a mai precizat specialistul.
Robotul ION îi dă raportul premierului Ciucă
”Prin acest proces de a strânge opinii, prin cele trei canale, extrage o serie de topicuri. Aceste topicuri sunt ordonate pe arii de interes, sunt clasificate de la cel mai mic la cel mai mare și acest lucruri sunt prezentate sub forma unui raport.
Spun că sunt supărat din cauza poluării. Ceea ce face ION este să sape. Ca un consilier, ION te întreabă ce te supără legat de poluare? Nu ai suficienți copaci pe lângă tine? Vrei mai multe parcuri?
Acest lucru n-ai putea să-l faci într-un email.
Prin interacțiunea cu ION, ION obține mult mai multe lucruri de la tine decât tu ai scrie într-un email pe care l-ai scrie cuiva. Ambele modalități sunt bune. La capătul celălalt al emailului ar trebui să fie același sisteme care sunt înglobate în ION, astfel încât dacă mase de oameni trimit acele emailuri, cineva trebuie să le analizeze, să le categorisească pe anumite topicuri și să le prezinte sub formă de raport”, a mai spus Mălinoiu.
”Să îl învățăm pe ION să pună diacritice foarte corect a fost o problemă mult mai mare decât a rezolva problema de interacțiune”
Întrebat de ce robotul ION nu poate să redea deocamdată un dialog asemănător celui uman, specialistul a recunoscut că în acest moment ”nu putem să spunem că este unul foarte obișnuit”
”Noi credem că într-o oarecare măsură este un dialog. Nu putem să spunem că este unul foarte obișnuit, unul foarte comun cu care suntem obișnuiți. A fost într-adevăr una dintre provocări.
Să îl învățăm pe ION să pună diacritice foarte corect a fost o problemă mult mai mare decât a rezolva problema de interacțiune”, a concluzionat el.
Robotul ION, consilierul premierului Nicolae Ciucă, în cele 43 de zile de când a fost lansat, s-a aflat între dileme etice, ironii și faimă internațională. Cotidianul Politico i-a făcut o primă analiză, iar jurnaliștii de la publicație remarcă ceea ce am constat cu toții: utilizatorii nu primesc răspuns de la robotul ION, ci indirect prin presupuse decizii pe care le ia Guvernul pe baza informațiilor.
The Guardian notează că sarcina principală a lui ION este să scaneze rețelele sociale și să informeze apoi Guvernul despre dorințele românilor. Iar Washington Post relatează despre afirmațiile premierului Nicolae Ciucă conform cărora robotul este capabil să interpreteze opiniile cetățenilor țării și să le transmită Guvernului.
Momentan, nu este clar cum va decide robotul care dintre mesajele primite de la oameni sunt cele mai importante.
