România are la dispoziție peste un miliard și jumătate de euro, doar din PNRR, pentru a dezvolta capacitatea de producție în energia verde. Autoritățile au planuri mari, însă pe hârtie. Realitatea este că la noi nu s-a mai investit aproape nimic în ultimii opt ani.
În 2008 a apărut prima lege a energie regenerabile, în care statul acorda certificate verzi producătorilor. Trei ani mai târziu lucrurile au demarat. Au fost produse câteva mii de Megawatti anual. Din 2014 însă autoritățile au redus din numărul de certificate verzi. Iar din 2016 acestea au fost sistate.
”Problema a fost că în ultimii trei - patru ani, consumul a devenit mai mare decât producția țării,” a declarat Adrian Borotea, vicepreședinte Asociația Română pentru Energie Eoliană.
Planuri ambițioase
Diferitele măsuri legislative au erodat încrederea investitorilor, iar rezultatul se vede, spun experții. Mai puțin de 20% din producția de energie este verde.
”Dacă vreți un singur cuvânt, v-am răspuns. Incompetența. Nu avem skillurile necesare să putem să monitorizăm și să ținem proiectele alea în frâu. Ne împiedicăm, facem proceduri. Ne ascundem după proceduri,” a explicat Ovidiu Demetrescu, expert în energie.
România are capacități de producție în energia eoliană și solară de aproximativ 4.500 de Megawatti. Însă autoritățile din domeniul energiei vor încă șapte mii de Megawatti, până în 2030. Adică să dubleze producția. Un plan ambițios pentru o țară care nu excelează când vine vorba de energia verde.
”Cel puțin șapte mii de Megawatti pot fi puși în funcțiune până în 2030. Sigur, poate părea foarte mult, pentru că, într-adevăr se dublează capacitatea existentă. Trei mii de Megawatti în energie eoliană și aproape 1.500 în energie solară, fotovoltaică, și probabil unii se întreabă, dar avem nevoie de atâta. Nu cumva e prea mult? Nu cumva e prea costisitor?” a declarat Adrian Borotea, vicepreședinte Asociația Română pentru Energie Eoliană.
Pentru a dubla capacitatea până în 2030, investițiile totale s-ar ridica la peste 6 miliarde de euro. O mare parte din acești bani ar fi disponibilă prin finanțări europene.
”Sunt șanse mari ca multe din aceste proiecte să nu se realizeze, să rămână în această fază de proiect, așa cum și în 2010, 2016 au rămas destul de multe. 2.26 dar în același timp vedem noi ca autoritate că în cursul anului 2022 am emis autorizații pentru 880 de Megawatti de noi capacități de producție. Și în primele două luni din 2023 peste 200 de Megawatti,” a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE.
Experții spun că procedurile țin însă pe loc proiectele
”Mi se pare exagerată perioada de permiting de un an, un an și jumătate, doi ani, pentru anumite proiecte, ca să-ți obții toate avizele necesare,” a declarat Ovidiu Demetrescu, expert în energie.
Potrivit datelor oficiale, energia hidro are cea mai mare pondere în momentul de față. Pe locul trei este energia eoliană, aflată în perioada de capacitate maximă a sezonului. Energia regenerabilă are o pondere de 6% din totalul energiei primare. Țițeiul, cărbunele și gazele reprezintă două treimi din total. Cea mai mare pondere în consum o are sectorul rezidențial, cu aproximativ 38%. Urmează transporturile cu 27%.
În situația în care capacitatea de energie regenerabilă ar crește cu încă șapte mii de Megawatti, prețul final pentru consumatori ar fi unul substanțial redus. Însă, până atunci mai avem de așteptat. În momentul de față, România produce 0,3 KW per persoană, din energia de la soare și vânt. Adică de cinci ori mai puțin decât țările care se află în topul producției de energie verde.
