Elevii români nu reușesc să folosească matematica învățată la școală în viața reală. Doar unul din cinci tineri de 15 ani poate să transpună noțiuni de matematică în situații de viață, arată ultimul raport rezultat din testele PISA 2022. De altfel, elevii români au înregistrat o scădere a abilităților de calcul matematic, față de anii precedenți.
Profesorii spun că există două motive pentru care elevii români performează atât de slab la matematică, potrivit rezultatelor PISA.
Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu”: „Programa de gimnaziu este o programă bună. Manualele sunt bune, dar evaluarea națională nu evaluează competențele obținute de copii.
Evaluează formule și conținuturi, ori asta nu este în regulă, pentru că un copil care termină clasa a VIII-a, a XII-a a uitat în secunda doi formulele. Lui trebuie să-i rămână competențele care duc la folosirea acelor formule”
Profesor de matematică: „Trebuia ca acea programă să fie explicată profesorilor”
Programa de liceu a fost revizuită în 2017 și este asemănătoare cu cea de la testele PISA.
Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu”: „În mod normal trebuia ca acea programă să fie explicată profesorilor. Prin urmare, un formator pe fiecare județ să formeze profesorii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că acele conținuturi care în principiu au rămas la fel ca în anii anteriori trebuiau formulate altfel și predate altfel.”
Scopul programei de matematică, obținerea unui loc la un liceu bun
Rezultatul este că elevii și profesorii se concentrează mai mult pe matematica din „șablonul” examenului de evaluare națională. Scopul programei de matematică de gimnaziu este obținerea unui loc la un liceu bun, nicidecum utilizarea matematicii în viața reală mai târziu. Ceea ce se reflectă în diferențele dintre Evaluarea Națională și testele PISA.
Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu”: „Până la 70 de puncte sunt grile cu patru răspunsuri și e posibil să greșească unul dintre ele, din neatenție, ceea ce înseamnă că îi acoperă tot raționamentul care ar fi putut să fie corect.
Grila asta ascunde și pe de o parte că nu știi și ai pus la întâmplare, sau invers, poți să știi și să greșești la final și să nu iei niciun punct, dar tu, de fapt într-un an ceea ce ar trebui face un fel de dresaj, ceea ce e ce spun, dar el poate să obțină un punctaj foarte mare pe această structură care este redundantă.”
Testele PISA, în schimb, sunt mult mai complexe, inclusiv în baremele de corectare.
Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu”: „Aici li se cere să explice răspunsul, ceea ce înseamnă pentru corectori că trebuie să analizeze. Ei au niște coduri și le bifează pe calculator corectorii și codurile alea arată dacă problema a fost înțeleasă cum trebuie, ori la noi nu există așa ceva, ai doar adevărat și fals.
Testele PISA arată transformarea asta și modul critic mai ales creativitatea în a folosi matematica, din a transforma o problemă dintr-o situație reală, într-un limbaj matematic și apoi să analizeze respectivul rezultat”.
Ce reprezintă evaluarea internațională PISA
PISA (Programme for International Student Assessment) este Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor. PISA măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-și folosi cunoștințele și competențele în materie de lectură, matematică și științe pentru a face față provocărilor din viața reală.
O dată la trei ani, un grup de tineri de 15 ani selectați aleatoriu susține teste la disciplinele menționate ma sus punând accentul pe o disciplină în fiecare an de evaluare. În anul 2000 s-a pus accentul pe citire, în 2003 pe matematică, în 2006 pe științe și din nou pe citire în 2009.
Elevii și directorii de școli completează, de asemenea, chestionare de context pentru a furniza informații despre mediul familial al elevilor și despre modul în care sunt organizate școlile lor. În unele țări/economii, părinții completează și ei un chestionar.
PISA este unică, deoarece elaborează teste care nu sunt direct legate de programa școlară și oferă un context prin intermediul chestionarelor de bază care pot ajuta analiștii să interpreteze rezultatele.
Testele sunt concepute pentru a evalua modul în care elevii, la sfârșitul învățământului obligatoriu, pot aplica cunoștințele lor în situații din viața reală și, prin urmare, pot participa pe deplin în societate.
Datele PISA oferă guvernelor un instrument puternic pentru a-și modela elaborarea politicilor.
Cum s-a descurcat România la testele PISA de anii trecuți:
România participă la testare încă din anul 2000 ciclurile de participare de până acum fiind: PISA 2000, PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA2018 și PISA2021.
- Pisa 2000 – locul 34 din 42
- PISA 2006 – locul 47 din 57
- PISA 2009 – locul 49 din 65
- PISA 2012 – locul 45 din 65
- PISA 2015 – locul 48 din 72
- PISA 2018 – locul 47 din 79
