- Arian este bărbat transgender, cu dublă cetățenie - română și britanică.
- În Marea Britanie, a obținut acte conforme cu identitatea sa de gen.
- România a refuzat transcrierea modificărilor privind prenumele și sexul în registrele de stare civilă.
- Cazul lui Arian a ajuns la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
- Persoanele transgender au o identitate de gen sau expresie a genului care diferă de cea a sexului atribuit la naștere.
Arian Mirzarafie-Ahi este un bărbat transgender care trăiește cu două identități diferite. În Marea Britanie, a obținut acte conforme cu identitatea sa de gen masculin. România refuză transcrierea modificărilor privind prenumele și sexul în registrele de stare civilă, pe baza documentelor din Marea Britanie.
Cazul lui Arian a ajuns la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar săptămâna trecută a avut loc, la Marea Cameră, prima dezbatere. În fața Curții, Arian acuză tratamentul discriminatoriu la care este supus de autoritățile din România.
Este prima dată în istorie când CJUE analizează un astfel de caz în fața Marii Camere, întrunită doar în cauze deosebit de importante.
Arian a parcurs întreg procesul de recunoaștere legală a identității sale de gen masculin în Marea Britanie. Procesul s-a desfășurat între anii 2016 și 2020.
Arian a obținut recunoașterea identității de gen masculin în Marea Britanie
”În Marea Britanie, primul pas a fost deed poll-ul care este un un certificat destul de simplu pe care poate să îl facă oricine dacă vrea să-și schimbe numele, de exemplu. Și cu deed poll-ul am reușit să-mi schimb permisul de conducere , care în Marea Britanie se folosește ca și buletin, deci o formă de identificare. După aceea, a trebuit să aștept 2 ani ca să pot schimba și pașaportul.
Și pentru schimbarea pașaportului am avut nevoie și de o adeverință de la un medic, un psiholog, să spună că am început tranziția și încă continuă tranziția. Cu documentele acelea, deed poll-uri și adeverința, am obținut și pașaportul britanic. După aceea a fost Gender Recognition Certificate, documentul final”, a declarat Arian, pentru Euronews România.
Autoritățile din România au refuzat transcrierea modificărilor de stare civilă în privința sexului și prenumelui
Tânărul a cerut apoi instituțiilor din România transcrierea modificărilor de stare civilă în privința sexului și prenumelui. S-a lovit de refuzul autorităților, care i-au cerut să meargă într-un proces de stare civilă în fața unei instanțe de judecată din România.
”Ar trebui să încep procesul din România din nou”
”Le-am spus că am documentele din Marea Britanie. Vă rog să le schimbați și pe astea din România, ca să am set de documente complet și cu o singură identitate, din prezent. Și au spus că nu acceptă documentele din Marea Britanie. Ar trebui să încep procesul din România din nou. Un proces care nu e clar”, spune Arian.
Momentan, România nu are o procedură de recunoaștere juridică a genului conformă cu standardele de drepturile omului în Europa, fapt declarat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Decizia CEDO din 2021 în cazul X și Y împotriva României
Hotărârea CEDO pronunțată în 2021 în cazul X și Y împotriva României a concluzionat deja că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de naștere, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.
De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.
Pașaportul românesc nu reflectă identitatea de gen reală a lui Arian
”Atitudinea autorităților române îi afectează negativ bărbatului bunăstarea, libertatea de mișcare și posibilitățile de a-și exercita drepturile de cetățean european. În contextul în care pașaportul lui românesc nu reflectă identitatea sa de gen reală, Arian nu își poate vizita familia în România fără să se supună unor interacțiuni umilitoare, care-i încalcă demnitatea și îi îngrădesc dreptul la viață privată”, susține Asociația ACCEPT.
”În România, nu există o procedură clar reglementată, transparentă, ușor accesibilă pentru persoanele transgender”
Arian și ACCEPT sunt reprezentați în fața Curții Europene de către avocata de drepturile omului Iustina Ionescu.
”Acest proces dezvăluie, de fapt, o mare problemă care există în legislația din România, aceea că nu există o procedură clar reglementată, transparentă, ușor accesibilă pentru persoanele transgender, pentru a-și pune în acord mențiunile din actele de stare civilă cu înfățișarea lor actuală.
Am mers la autoritățile de stare civilă de la locul nașterii și acestea i-au spus că trebuie să ia de la capăt, că nu recunosc acea decizie definitivă. Trebuie să ia de la capăt un proces în instanța de judecată din România”, spune avocata Iustina Ionescu.
”Parcă nu-s 100% din România”
Întrebat ce implică pentru el o călătorie Marea Britanie - România, cu tot ce înseamnă controalele de frontieră, Arian spune că este destul de complicat: ”E ca și o alegere între două lucruri rele. Deci, bineînțeles, cel mai rău ar fi să încerc să folosesc, de exemplu, buletinul cu datele greșite. Nu l-aș folosi. Prezintă practic un risc, cred că mai ales acum, de a repeta experiența foarte neplăcută care deja s-a întâmplat acum câțiva ani, de a încerca să explic ce se întâmplă, să sper că nimeresc un ofițer mai înțelegător sau mai decent, practic o loterie”.
Ce ar însemna pentru Arian o victorie în cazul său: ”Ar însemna că o să mă întorc în țară cu document cu buletin sau cu pașaportul din România și că n-ar trebui să mă simt așa în două locuri sau parcă nu-s 100% din România sau parcă simt că n-ar trebui să mă întorc sau nu. Asta e așa o forță de respingere care aș vrea să nu mai existe”.
Germania, Olanda și Polonia, susținătorii lui Arian în fața Marii Camere
Poziția lui Arian a fost susținută în fața judecătorilor Marii Camere nu doar de reprezentanții Comisiei Europene, ci și de Germania, Olanda și Polonia.
”Atât Germania, Olanda, Grecia, Polonia, cât și Comisia Europeană, s-au poziționat la audieri în favoarea lui Arian, în favoarea unui răspuns favorabil la întrebările adresate de judecătorul român și aceștia, aceste state și comisia, au explicat faptul că dreptul european trebuie interpretat în așa fel încât cetățeanul Uniunii Europene să nu fie împovărat de proceduri neclare, imprevizibile sau care durează foarte mult și necesită multe eforturi”, a declarat, pentru Euronews România, Iustina Ionescu.
Ce urmează în demersul de la Curtea Europeană de Justiție
”Avocatul general care se ocupă de această cauză a anunțat că își va publica opinia pe 7 mai, anul acesta. Și această opinie va fi luată în considerare de către Curte și probabil pe 7 mai, în câteva luni de zile urmează să se dea hotărârea de către Curtea Europeană de Justiție în cazul lui Arian. Odată luată acea hotărâre, ea devine obligatorie pentru judecătorii naționali români, autoritățile din România, dar și din oricare alt stat membru”, mai spune Iustina Ionescu.
Persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României
Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României. Aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță până în prezent.
Numărul redus al persoanelor care parcurg cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă este influențat de lipsa de accesibilitate a acestei proceduri. Întreg procesul este unul costisitor și umilitor pentru persoanele transgender, care în majoritatea covârșitoare a cazurilor ajung să trăiască cu un set de acte care nu le reprezintă identitatea, arată Asociația Accept.
