Creșterea accelerată a inflației în întreaga lume obligă autoritățile bancare să ia măsuri rapide și hotărâte. Toate băncile centrale, inclusiv cea din România, vor trebui să majoreze urgent dobânda cheie, pentru a ține inflația sub control. În caz contrar, țările riscă agravarea problemelor economice. Prețurile mari, cuplate cu scădere economică și șomaj, reprezintă principala amenințare.
Dobânzi mai mari la depozitele la bancă
CEC Bank a lansat în perioada 27 iunie - 31 iulie 2022, o campanie promoţională prin acordarea de dobânzi majorate la depozitele la termen în lei pentru clienţii persoane fizice, a anunţat banca.
Cele mai mari dobânzi acordate sunt cele la depozitele constituite pentru:
- 1 an (6%);
- 2 ani (6,25%);
- 3 ani (6,5%).
Dobânzile la depozitele constituite pentru o lună, trei luni şi şase luni sunt de 3,5%, 4,75%, respectiv 5,5%, potrivit Agerpres.ro.
Care este situația din zona euro și din România
Întreaga lume se confruntă cu o creștere accelerată a prețurilor, agravată de războiul din Ucraina. Acesta este contextul în care debutează forumul anual al Băncii Centrale Europene din Portugalia, cu o misiune clară: să inverseze trendul inflației.
Prima măsură este deja anunțată pentru luna iulie, când instituția va majora rata dobânzii cheie cu 0,25 de puncte procentuale, de la minus 0,50%. Este o premieră pentru ultimii 11 ani, iar măsurile vor continua și în septembrie, când dobânda ar mai putea urca cu încă 0,50 de puncte procentuale.
Prin creșterea dobânzii cheie, Banca Centrală Europeană încearcă să tempereze inflația în zona euro. Acum, este de 8,1%, de patru ori mai mult decât era în urmă cu un an.
În România, inflația anuală a ajuns la 14,5%, față de 3,8% în urmă cu un an, iar prognoza este de creștere, cu un vârf în iulie.
Banca Națională a României deja a mărit dobânda de referință pentru a ține sub control prețurile. De trei ori anul acesta, până la 3,75%. Și o va majora și la următoarea ședință, din iulie.
Aceasta este situația în zona euro și în România. Însă inflația nu este singura problemă: economiile lumii încetinesc, iar recesiunea este iminentă în mai multe țări, cu o creștere a șomajului, indică rapoartele instituțiilor financiare internaționale. Următorul pas ar putea fi stagflația, avertizează economiștii. Adică inflație mare, creștere economică mică sau zero și șomaj ridicat.
O parte dintre probleme se regăsesc în zona euro: inflația crește, iar economia încetinește de la un avans de 5,4%, în 2021 la doar 2,7% în 2022, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene. Datele arată, în schimb, o scădere a șomajului.
O situație similară este și în România: inflația crește, economia are un avans mai mic, dar șomajul scade ușor. Deocamdată, amenințarea stagflației este doar un scenariu de lucru al autorităților. Însă marii economiști compară actualul context al scumpirilor cu prăbușirea băncii Lehman Brothers din 2008, care a dus la criza globală.
Ce este stagflația
„Stagflația înseamnă că este și inflație și o stagnare a economiei. Asta face ca la un moment dat să avem un fenomen la care nu ne așteptăm. Consecințele ei sunt greu de reglat în viitor. Și anume, o reducere bruscă a prețurilor, adică a inflației, ceea ce face ca acoperirea costurilor să nu mai fie posibilă la nivelul producătorilor de servicii, de produse industriale, agricole și așa mai departe. Deci, o astfel de perioadă nu e deloc de bun augur. Ea nu este încă prezentă în economia globală, dar se vorbește despre ea, este posibil să apară. Deocamdată, noi nu știm în ce situație suntem, pentru că ar trebui să existe o recesiune tehnică, mai întâi, statistic. Ori noi avem pe trimestrul întâi o creștere economică considerată record. Asta e capcană. Să nu cumva să ne amăgim cu gândul că e un mare succes. Nu. Este o creștere economică bazată pe un consum conjunctural, bazat pe perioada respectivă, de sărbători și pe o creștere a activității din HORECA bazată pe valul de ocupare a hotelurilor, prin migrația ucraineană”, transmite Mircea Coșea - profesor în economie.
