Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), a explicat, luni, în direct la Euronews România că atât cutremurul cu magnitudinea 7,7 care a făcut ravagii în Turcia, cât și cel resimțit în țara noastră în zona Vrancea-Râmnicu Sărat s-a produs la intersecția a două falii, însă nu au legătură directă unul cu celălalt.
Potrivit seismologilor, cutremurul puternic cu magnitudinea de 7,7 care a lovit luni dimineață sud-estul Turciei și Siria s-a produs la intersecția plăcii arabe cu cea euroasiatice.
„Ei se așteptau să aibă cutremure în zona Anatoliei de Nord, partea de vest a faliei, către Istanbul, dar nici celelalte zone nu sunt iertate de cutremure. Și în zonele respective se produc cutremure mari. Zilnic se produc cutremure cu magnitudine peste 3 pe tot teritoriul Turciei.
Dar acest cutremur de 7,7 care s-a produs azi noapte a produs pagubele pe care le-am văzut. El a fost urmat de foarte multe replici.
O replică destul de mare, de 7,5 care se situeză la nord-est de șocul principal, toate se situează în linie, cam paralel cu placa estică a Turciei care pornește dinspre nord-est și merge către zona mediteraneeană”, a afirmat Constantin Ionescu, directorul INFP, în direct la Euronews România.
Ce este epi-linia, fenomenul constatat odată cu seismul puternic din Turcia
Cele două plăci tectonice - cea arabă și cea eurasiatică - se întâlnesc sub provinciile din sud-estul Turciei. Seismologii spun că, în momentul în care cele două plăci tectonice s-au atins, acestea s-au deplasat pe orizontală, mai degrabă decât pe verticală.
Chiar dacă în mod normal se concentrează asupra identificării epicentrului, seismologii spun că în acest caz ar trebui discutat despre epi-linie.
„Cutremurele migrează de-a lungul faliilor. Practic, energia se disipă la un moment dat de la un cutremur. Se acumulează în altă zonă de-a lungul faliei respective și nereușind o rupere continuă la primul șoc, este urmată de replici. Acest lucru generează o continuă activitate seismică.
El poate să continue de-a lungul faliei - unde există începutul și unde se termină respectiva falie. Ăsta este fenomenul”, a explicat directorul INFP.
Risc de replici puternice după cutremurul din Turcia
„Există riscul (ca replicile, n.red) să fie la fel de intense. Practic, zona ne-a arătat că se pot produce cutremure cu magnitudini similare cu cea care s-a produs la șocul principal, dar, din experiența pe care o avem noi, ele ar trebui să scadă în magnitudine, pentru că se consideră că și-au consumat toată energia de-a lungul faliei, dar trebuie să știm exact cam care este geologia locală, tectonica și atunci putem să spunem clar că încetează sau nu încetează”, a mai spus Constantin Ionescu.
Avertismentul directorului INFP, despre un cutremur puternic în România. „Când falia trece pe sub un oraș, atunci și un cutremur de 4,5 l-ar putea afecta”
Ionescu a mai afirmat că „nu există” o legătură între activitatea seismică din Turcia și cea din țara noastră.
„Nu există. Cutremurul a avut o adâncime foarte mică, de 19 kilometri. El s-a produs tot în zona Vrancea, dar energia cutremurelor în zona Vrancei nu depășește 5,5 grade. Activitatea de azi noapte a fost o activitate normală a zonei Vrancea-Râmnicu Sărat.
Replicile s-au produs cam către zona Râmnicu Sărat și atunci putem spune că e o secvență de câteva cutremure în zona Râmnicu Sărat. Deocamdată sunt patru replici cu câteva cutremure mai mici de 2. În total, șase minicutremure care nu se simt.
Problemele care pot apărea în cazul unui cutremur de suprafață pot fi dacă epicentrul se află într-o zonă locuită. Falia trece pe sub un oraș și atunci și un cutremur de 4,5 ar putea afecta o localitate, dar la noi epicentrul s-a situat undeva în munți”, a explicat el.
Sunt diferite cutremurele din România de cele din Turcia?
„Nu este diferit. Fenomenul cutremurului de azi noapte de la noi și de la turci este similar. Se produce la intersecția dintre două falii. Noi suntem obișnuiți cu zona Vrancea care a produs cutremurul din 1977 care se află la intersecția unor plăci tectonice.
Deasupra unei plăci tectonice se situează foarte multe falii, ca și cum ai pune mai multe felii de pâine pe o placă mai mare. Cam așa este zona de aici.
Vrancea se află la intersecția plăcii europene, cu placa asiatică și cu placa africană pe care stau aceste falii: falia anatoliană, faliile din Turcia, faliile noastre din Vrancea, de la Câmpulungul, cele din Moldova și alte zone seismice pe care le avem.
Fiecare zonă seismică cu faliile ei este caracterizată de un cutremur maxim posibil care poate fi acceptat de geologia locală”, a concluzionat el.
