În România încă se taie lemn din zone Natura 2000 fără să respecte regulile impuse de Uniunea Europeană. Munții Făgăraș sunt printre cei mai afectați de tăierile ilegale chiar dacă sunt protejați. Pe hârtie raportările către Comisia Europeană sunt bune, dar realitatea în teren este cu totul alta.
Rămășițele dosarului Cheresteaua 1
Un afacerist a vrut să se îmbogățească. A decis să o facă exploatând lemnul din pădurile virgine ale Făgărașului. Ion Andrei, zis Brânză, liderul grupării care la începutul acestui an a primit o sentință definitivă în dosarul Cheresteaua 1 a ajuns după gratii la finalul unei bătălii în instanță ce a durat 12 ani. Condamnarea definitivă la 10 ani de închisoare cu executare nu este, însă, pentru furt de lemne fiindcă fapta s-a prescris în tot acest timp, ci pentru evaziune fiscală. Șeful de district din Ocolul Silvic și pădurarul care a marcat ilegal cei peste 20.000 de copaci dispăruți din județul Argeș între 2008 și 2012 au primit și ei câte 8, respectiv 4 ani de închisoare.
Cheresteaua 1, unul dintre puținele dosare pentru tăieri ilegale în care justiția a învins
La o oră de mers cu mașina din Nucșoara și altă oră de urcat muntele la pas, departe de ochii turiștilor, în vârful munților, de fapt la o aruncătură de băț de Vârful Moldoveanu, se ascunde dezastrul.
Ciprian Gălușcă, Expert de mediu Greenpeace: ”Ne aflăm în Făgăraș, în ceea ce era o pădure acum 300 de ani. Este o tăiere ilegală făcută prin 2012 care a golit efectiv 300 de hectare de pădure. Nu avem nicio regenerare aici. Ăsta-i un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze.”
Mihai Zotta, Expert de mediu Conservation Carpathia: ”Am văzut prima oară lucrarea de aici în 2012 în primăvară, când eram pe muntele Iezăr la o evaluare la populația de capre negre și am văzut nebunia de aici, din care o parte era încă în curs. Am făcut la acea dată o sesizare la ministerul mediului și mai departe, dacă vreți, nu le pot dovedi, dar s-au întâmplat niște coincidențe, ca să spunem așa. Ministrul mediului de la acea vreme, din ce am înțeles, a ordonat un control. La circa o săptămână, maximum două după ce a fost ordonat acel control, un ranger care era pe Vârfu Iezăr m-a sunat într-o duminică și zice: ”Șefu, tăierea aia în Groape arde în zece locuri diferite.” Un foc aprins în 10 locuri diferite nu prea seamănă a accident.”
Rezultatul? Acum nu se știe exact care arbori au fost marcați ilegal. Rămășițele sunt cioturi sau cenușă. În 2020, Mihai Goțiu era pe Valea Vâlsanului, investigând tăierile de copaci din zonă. A realizat că este urmărit. La momentul respectiv nu a știut că, de fapt, dăduse nas în nas cu celebrul afacerist Brânză.
Mihai Goțiu, Activist de mediu: "Eu m-am dus să-l întreb ce face, cine e. El spunea că e un turist care se plimbă. După care, când ne-am întors la Curtea de Argeș unde eram cazați și am început să caut după imagini, cred că în jumătate de oră am aflat că e chiar domnul Ion Andrei, zis Brânză, responsabil pentru o mare parte din tăierile ilegale din Munții Făgăraș."
În fiecare caz de acest fel, localnicii știu ce se petrece. Dar interacțiunile cu hoții de lemne nu sunt de joacă, așa că legea tăcerii funcționează mereu.
Reporter: ”Mi-ați spus în primul rând că vă e frică. Ați putea să îmi spuneți de ce sau de cine?”
Localnic: ”Ca să nu mă omoare. De cine? De mafie.”
Reporter: ”Ați menționat la un moment dat - are brânză bună.”
Localnic: ”Adică dacă are oi multe face brânză bună și toată lumea care vine în control nu pleacă cu mâna goală.”
Reporter: ”Deci pentru o pungă de brânză și lapte se închid ochii?”
Localnic: ”Da, și pentru bani.”
Mihai Goțiu, Activist de mediu: ”Nu se poate face fără complicitatea unor instituții de control de poliție, jandarmerie sau gardă forestieră. Inclusiv a unor autorități locale. Zonele montane nu sunt foarte multe drumuri. Când îți pleacă mii de metri cubi dintr-o pădure îți trec toți pe același drum sau pe ulița unui sat. Nu poate să-ți plece așa păduri întregi și să nu controleze nimeni lucrul ăsta. De la copacul luat din pădure, până la export, ca și cherestea sau ca mobila pusă într-un magazin de la noi sau de altundeva, e o întreagă rețea care trebuie să funcționeze ca să iasă rezultatul pontat, să-și ia fiecare bucățica.”
Într-unul dintre locurile defrișate de clanul Brânză, cele 300 de hectare lăsate în paragină de hoți au acum o șansă la viață. În 2020, Conservation Carpathia a achiziționat terenul în care s-au făcut tăieri ilegale. Împreună cu alte ONG-uri au acum un program de împădurire. Nu e ușor. Din cauza drumului anevoios, a climatului și a solului distrus, doar 75% dintre puieții plantați supraviețuiesc. Până în prezent au plantat peste 150 de hectare.
Mihai Zotta, Expert de mediu Conservation Carpathia: ”În momentul în care toată pădurea de sus până jos s-a dezgolit brutal, s-a schimbat microclimatul, apar vânturi puternice, curenți reci care circulă de sus în jos. Se evaporă apa din sol, nu mai există pădure care să rețină apa. Când vine o ploaie torențială curge masiv și spală toți versanții. Vă dați seama că în 10 sau 12 ani cât au trecut sau mai mult, cel puțin jumătate sau 60% din solul fertil care a existat a fost spălat și dus de vale.”
Locul acesta era acasă pentru mii de animale
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”Distrugerea și degradarea habitatului este unul dintre motivele pentru care specia de urs este în pericol. Din păcate, cei mai mulți sunt împușcați, uciși. Cei mai norocoși reușesc să ajungă într-un sanctuar ca acesta și măcar să trăiască restul vieții în demnitate, într-un habitat semi natural.”
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, spune că numărul urșilor din România a ajuns la aproximativ 8000 de exemplare, lucru care pune în pericol viața oamenilor. Conform ministerului, în ultimii 6 ani au fost peste 150 de atacuri și 14 decese cauzate de urși în țara noastră, iar pagubele financiare sunt mult prea mari pentru stat. Mai exact, 21 de milioane de lei în ultimii 4 ani. Motiv pentru care ministrul Mediului a decis să tripleze cota de vânătoare anul acesta. De la 140, la 426. Însă experții de mediu spun că nu există încă un recensământ al urșilor, iar studiul pe care se bazează decizia nu este unul științific.
Ciprian Gălușcă, Expert de mediu Greenpeace: ”Din păcate, ministrul Mediului și Ministerul Mediului dezinformează masiv în ultimii ani cu privire la managementul speciei de urs. Dumnealor folosesc la momentul de față o problemă pe care anumite comunități din Covasna și Harghita în mod special le întâmpină în relație cu ursul. Au acest conflict deschis cu urșii din zonă. Folosește Ministerul această situație pentru a deschide din nou vânătoarea la trofeu. Asta este realitatea. ”
Situația urșilor și a pădurilor din zone Natura 2000 a atras atenția oficialilor de la Bruxelles. Câțiva europarlamentari au venit în România pentru a vedea cu ochii lor ce se întâmplă în teren, iar ghid le-a fost Organizația Agent Green. I-am însoțit în această vizită, însă nu am urmat traseul oficial stabilit de autorități. Prima oprire a fost pe Valea Bârsei. În momentul în care am intrat în pădure, reprezentanții Ocolului Silvic s-au prezentat la datorie. Într-un final am fost lăsați să ne continuăm drumul. Până la urmă ne aflam într-o pădure a statului român, unde oricine are voie să intre. La câțiva pași mai în față am văzut distrugerea naturii în acțiune. Prima impresie?
Nicu Ștefănuță, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”O impresie de dezastru și de minciună. Pentru că fusesem la Minister unde lucrurile arată curat, arată frumos pe un ecran cu Sumal care merge perfect și aici vezi, de fapt, nu doar dublu standard, că mult din lemnul ăsta nu ajunge în acte, mai vezi ceva. Vezi niște muncitori în cizme de cauciuc care își pun în pericol viața.”
Anna Deparnay, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”Asemenea măsuri nu sunt premise în unele țări din Europa nici măcar în silvicultura normală. Dacă ne uităm la sudul Germaniei, Austria, Slovenia, când faci silvicultură sustenabilă, care face parte din codul silvic, nu ai voie să tai la ras. Și aici avem o altă problemă. Într-o zonă protejată Natura 2000 ar trebui să protejezi speciile. Dar cum le protejezi dacă tai toți copacii?”
Potrivit reglementărilor în vigoare, după tăiere, autoritățile au la dispoziție doi ani pentru a împăduri. În plus, în zone Natura 2000 nu este permis să tai la ras munți întregi. De fapt, orice copac tăiat trebuie justificat. Am vrut să aflăm de ce zona seamănă mai mult cu un deșert decât cu o pădure așa că l-am contactat pe directorul Romsilva Brașov.
Runceanu Dan, Director Romsilva Brașov: ”În ceea ce ne privește, vă spun că toate suprafețele de pe care s-a recoltat masa lemnoasă au fost regenerate. De altfel, zona a fost controlată de mai multe ori în ultimii doi ani de zile și de către corpul de control al primului-ministru și de către garda forestieră în urma sesizării Comisiei Europene. Nu s-au constat niciodată nereguli. Noi avem obligația ca în termen de doi ani să asigurăm regenerarea. Acest lucru s-a întâmplat.”
Reporter: ”Este o zonă care ține de Romsilva. Aceea nu a fost împădurită. Sunt versanți goi, rași de peste 10 ani de zile.”
Runceanu Dan, Director Romsilva Brașov: ”Nu e adevărat. Nu se vede dacă nu mergeți să parcurgeți la picior suprafața. Puieții sunt de talie, sunt mici, nu se văd. Până plantația încheie starea de masiv, trec cinci, șapte, opt ani. După opt ani pădurea este încheiată și se execută în fiecare an lucrări de îngrijire a plantațiilor.”
Nicu Ștefănuță, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”Aici nu vedem nici regenerare, nici replantare. Pădurea își pierde rolul de atracție de dioxid de carbon și își pierde rolul de mediu și asta este marea problemă până la urmă.”
Reporter: ”Când am ajuns acolo am văzut și un tractor care trăgea buștenii prin apă și mergea cu tractorul printr-un pârâu. E legal să facem asta în zone Natura 2000?”
Runceanu Dan, Director Romsilva Brașov: ”Nu este legal, dar nu este un pârâu. Este o vâlcea. Din câte am observat și eu, nici nu este apă pe pârâul respectiv. Având în vedere că primăvara asta a fost chiar cu precipitații abundente și pe unde veneau lemnele nu exista apă. Deci nu este un pârâu permanent.”
Dan Turiga, Inginer specializat în silvicultură Agent Green: ”Este interzis să creezi drumuri forestiere perpendicular pe pante abrupte, de asemenea să traversezi pârâul, nu mai zic că nu ai voie să mergi în lungul lui să-l transformi într-un drum de târâre a materialului lemnos.”
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”În acest moment, în niciun sit Natura 2000 din România nu se respectă legislația de mediu din Europa. Practic, România tratează siturile Natura 2000 la fel precum pădurile care sunt în afara ariilor Natura 2000. Adică aplică tăieri progresive, tăieri la ras, înlăturarea completă a vegetației forestiere cu scopul de a le regenera.”
România are peste 500.000 de hectare de păduri primare și seculare. Teoretic, 63% din acestea sunt protejate de Natura 2000, însă realitatea arată cu totul altfel. Este legal să tai în zone Natura 2000, însă condițiile sunt extrem de stricte, iar România pare că le ignoră.
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”Ar trebui să se practice o silvicultură apropiată de natură. Deci tăieri selective de arbori în așa fel încât atunci când te uiți din Google Earth din satelit în general, să nu vezi deschideri în coronament. Coronamentul arborilor să acopere permanet solul. Deci doar tăieri selective, dar nici acelea făcute oricum. În urma unei evaluări adecvate de mediu. Trebuie să vezi prin studiu, pe termen lung, ce impact are dacă scoți acei arbori marcați din pădure pentru speciile sau habitatele pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 respectiv.”
Dacă ne referim la pădurea Amazoniană ca fiind plămânii planetei, Carpații sunt plămânii Europei.
Anna Deparnay, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”Am văzut distrugerea cu ochii mei și este masivă. Și poți să vezi că scopul Natura 2000, că legile Uniunii Europene de protecție a naturii nu protejează nimic aici. Mă simt emoționată și ușor nervoasă. Vreau să acționez acum. Vedem diverse probleme peste tot în Europa în zone Natura 2000, dar scara la care este distrugerea din Munții Făgăraș este unică.”
Semnalul de alarmă vine de la toți activiștii de mediu din România. Organizația Greenpeace traversează întreg lanțul Carpatic pentru a analiza starea de conservare a habitatelor și managementul biodiversității. Din România, Ucraina, Ungaria, Slovacia și până în Polonia.
Ciprian Gălușcă, Expert de mediu Greenpeace: ”Expediția noastră în Carpați durează 40 de zile. O facem alături de activiști și voluntari și întâlnim pe drum foarte mulți experți care cunosc detaliile stării de sănătate din zona Carpatică. La finalul acestei expediții vom transmite un mesaj clar autorităților europene prin care vom cere prioritizarea protecției în Carpați. După cum știți, avem o strategie europeană care ne obligă la 10% strictă protecție până în 2030. Iar în momentul de față, Carpații sunt strict protejați doar în procent de 3%.”
Nici la întoarcerea din Valea Bârsei pădurarii nu au fost mai primitori. Când am încercat să plecăm, accesul ne-a fost blocat intenționat de un camion care încărca lemne.
Cei care încărcau camionul de lemne ne-au amenințat. ”Împunge-i! Taie-i!”.
În a doua zi de teren, vremea nu a ținut cu noi. Dar asta nu ne-a oprit. Podul peste care trebuia să trecem nu mai exista, iar râul era învolburat din cauza ploii. Aparent vremea nu i-a oprit nici pe cei de la Romsilva. Între timp însă, Anna Deparney s-a descălțat, și-a suflecat pantalonii și a trecut râul. Ce a găsit în pădure?
Anna Deparnay, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”În codul silvic ai voie să tai doar pe vreme uscată, doar iarna când e îngheț. Și aici vezi că lipsește un metru și jumătate de sol, deci se vede că adâncesc de mult timp. Vedem și eroziunea. Pădurarul ne-a spus că totul este legal, dar depinde la ce lege te uiți. Din perspectiva Natura 2000, nu așa trebuie să manageriezi pădurile într-o astfel de zonă.”
Mulți însă nici nu cunosc legile europene care ar trebui să se aplice cu prioritate în România.
Zamfira Virgil, Șef Ocol Silvic Domnești: ”Una e să fie o tăiere legală și una e să fie o tăiere ilegală.”
Reporter: ”Ați putea să ne spuneți care e diferența?”
Zamfira Virgil, Șef Ocol Silvic Domnești: ”Păi diferența este o tăiere legală se respectă un amenajament silvic care este făcut pe 10 ani, pe fiecare ocol în parte, care este avizat de Ministerul de Mediu, de toate autoritățile și este ca o Biblie. 10 ani tăiem pe acele amenajamente. Care se marchează, se extrag volumele conform amenajamentului ce scrie acolo în lucrarea respectivă. O tăiere ilegală este tăierea care se taie fără marcă, care se fură, lucru care nu s-a mai întâmplat de prin 2011.”
Conform articolului 6 din Directiva de Habitate, toate statele membre trebuie să ia măsuri de protecție a spațiilor Natura 2000 pentru a conserva habitatele și speciile din zonă. Trebuie să evite orice fel de activitate care ar putea pune în pericol speciile de animale sau care ar deteriora habitatele lor.
Tocmai pentru că în România nu se întâmplă asta, Uniunea Europeană a pornit o procedură de infringement împotriva țării noastre.
Anna Deparnay, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”Când îl auzi pe ministrul Mediului spunând că în Natura 2000 se fac tăieri progresive, sună bine. Le iei pas cu pas, tai puțin și salvezi zona, salvezi natura. Dar când te uți în teren, progresivitatea este atât de rapidă încât devine tăiere la ras.”
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”Acum lucrăm la un nou raport pe care trebuie să-l dăm comisarului european Virginius Sinkevicius ca acest infringement să continue, dar din punctul nostru de vedere există dovezi mai mult decât necesare că nimic nu se schimbă în teren și că Comisia Europeană trebuie să înceteze această tergiversare și acest joc până la urmă inutil și să ducă România la Curtea Europeană de Justiție.”
În cadrul rețelei Natura 2000, proprietarii și administratorii de păduri trebuie să evite orice acțiune care impactează structura și funcția habitatelor. Mai mult, trebuie să evite perturbarea speciilor protejate, în special în timpul perioadelor de reproducere, odihnă sau hrănire. În cazul în care procedura de infringement ajunge la Curtea de Justiție, România ar putea să plătească sute de mii de euro pe zi pentru încălcarea regulilor impuse de Uniunea Europeană.
Ciprian Gălușcă, Expert de mediu Greenpeace: ”Procedura de infringement a încetat să mai fie transparentă cu noi și cu publicul larg. Așteptăm decizia comisiei de a înainta documentația către Înalta Curte de Justiție Europeană pentru că, din punctul nostru de vedere, ministerul Mediului, în ultimii 4 ani, nu a reușit să-și ducă la bună îndeplinire lucrurile pe care și le-a asumat, acele politici publice pe care și le-a asumat. Și mă refer aici la îmbunătățirea Sumalului, la folosirea imaginilor satelitare pentru depistarea unor alerte automate, mă refer la lipsa evaluărilor de mediu pentru planurile de management pentru tăierile din Natura 2000.”
În fiecare an se taie aproximativ 38 de milioane de metri cubi din pădurile României
Conform Ministerului Mediului, în fiecare an sunt tăiați, cu acte în regulă, aproximativ 18 milioane de metri cubi din pădurile României. Ultimele date de la Inventarul Forestier Național arată că pe lângă acestea mai lipsesc încă 20 de milioane de metri cubi.
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”Să zicem că un arbore este de diametrul 80 cm și înălțimea 20 m. Îl subestimează, 40 cm și 10 metri, adică la jumătate. Se taie și pleacă. Deci l-a subestimat. Jumătate legal, jumătate ilegal. Și atunci acele transporturi ilegale, declarate sunt obligatorii că trebuie să scapi cumva repede de lemnul ăla din pădure și s-o faci repede prin curse scurte.”
Deși în România nu mai sunt defrișări cum erau în urmă cu 10 ani, asta nu înseamnă că nu se fură în continuare. Odată cu apariția aplicației de trasabilitate a lemnului, Sumal, hoții au devenit mai creativi.
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”Am transformat ceea ce s-a tăiat legal pe perioada infringementului, doi ani plini din infringement, adică 2021 - 2022 și am arătat că la nivel național s-a extras legal, nu se știe exact cât și ilegal, 13 milioane de metri cubi de lemn. Ce înseamnă asta pentru cine nu-și poate închipui acest volum colosal? Înseamnă nimic mai puțin, nimic mai mult decât un șir de camioane pline ochi cu lemn din România până în China.”
Cum arată viitorul?
În ultimii ani s-a lucrat la reforma administrativă a codului silvic. WWF România a analizat propunerile și concluzia lor este că prin noile măsuri am deveni chiar mai toleranți față de hoții de lemne.
Radu Vlad, Expert de mediu WWF România: ”Se păstrează în continuare un prag pentru furtul de lemne la 10 mc pe transport. Doar un exemplu. Ori trebuie să înțelegem că modul de operare a evoluat. De la versanți întregi dispăruți fără ca statul, cineva din stat să fie preocupat, la transporturi fără aviz, fără documente, la transporturi multiple. S-au pus gps pe mașină, sistemul sumal. Astăzi cel mai frecvent mod de operare vis a vis de plasarea acestui lemn, lemn defiscalizat de pe piață este supraîncărcarea. Adică fraudarea declarațiilor, cantităților de lemn care sunt declarate în sumal.”
Sancțiunile propuse par mai degrabă să încurajeze furtul de lemne, arată WWF.
Radu Vlad, Expert de mediu WWF România: ”Pentru un transport supraîncărcat de 9 m cubi, sub pragul de 10, operatorul riscă o sancțiune, plătită în câteva zile, de până la 2000 de lei. Deci asta înseamnă că e mai puțin decât valoarea lemnului. Cine și-ar mai cumpăra bilet dacă atunci când ești controlat tu riști o sancțiune mai mică decât valoarea biletului?”
Metrul cub de stejar poate să ajungă și la 1000 de euro, dacă lemnul este în stare perfectă
Gabriel Păun, biolog Agent Green: ”La molid sau la fag prețul scade până la 500 de lei sau 100 de euro pe metrul cub. Un arbore mare, bătrân, poate să ajungă și până la 20 de metri cubi. Adică umpli un camion întreg cu un singur arbore tăiat în bucăți. Deci, să zicem că poți ajunge în cazul unui stejar la valoarea unui arbore foarte sănătos și foarte drept la 20,000 de euro.”
Ministerul Mediului a primit 730 de milioane de euro prin PNRR pentru împăduriri. Între timp, europarlamentarii care au vizitat România vor sfătui Comisia Europeană să vină în țară și să vadă ce se întâmplă în teren.
Anna Deparnay, Europarlamentar în Comisia de Mediu: ”Vom insista la Comisia Europeană și sper că această deplasare ne va ajuta să avem o majoritate în parlament. Să putem să mergem la Comisie și să spunem: ”ajutați-l pe ministru”, ”insistați că trebuie să ajutăm”. Trebuie să îndeplinim toți pașii pentru această procedură de infringement pentru a putea merge la următorul pas. Pentru că pierdem ultimele păduri primare din lanțul Carpatic.”
Nicolae Ștefănuță, Europarlamentar Comisia de Mediu: ”Există soluția ca Uniunea Europeană să aibă o competență mai fermă. De exemplu, parchetul european ar putea ajuta dacă i-am mări competența în ceea ce privește crimele de mediu. Pentru că procurorii aceia sunt serioși. Pentru că este vorba și de bani europeni. Se dau bani pentru reîmpădurire. Este vorba de zone protejate european. Ar trebui să aibă competențe în zona asta pentru că de bine, de rău nu am văzut suficiente condamnări în România în privința acestor furturi.”
Confuzie. Aceasta este starea pe care au descris-o unii dintre membrii parlamentului european. Pentru că ce le-a fost arătat și spus de către autorități, nu coincide cu ce au văzut cu ochii lor.
L-am contactat pe Ministrul Mediului, Tánczos Barna, pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns solicitării noastre.
