Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție privitoare la consumul de droguri la volan a generat deja o mulțime de păreri și comentarii. Practic, un șofer nu se alege neapărat cu dosar penal dacă este depistat pozitiv în timp ce conduce mașina, pentru că ar fi necesară și o expertiză pentru a decide dacă substanțele psihoactive în respectiva cantitate afectează sau nu capacitatea acestuia de a conduce.
Dacă fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, susține că ea are „toleranță zero” în această speță, unii experți susțin că noua decizie ar avea beneficii. Pentru că pot exista cazuri când anumiți șoferi iau medicamente pentru diverse afecțiuni, de exemplu.
De ce ar fi bună decizia instanței de „a pedepsi în funcție de cât consumi”
Vlad Zaha, criminolog: „Ce ar trebui să se întâmple în România - iar decizia asta deschide poarta spre asta - este să reglementăm, în primul rând, șofatul sub tratament medicamentos pentru deficit de atenție sau medicamente pentru durere sau pentru diabet, etc, pentru că, până la acest moment, inclusiv acum, șoferii care iau tratamentele de care au nevoie ca să poată conduce în siguranță au această frică tot timpul că vor ajunge în închisoare, pentru că România nu a reglementat încă acest șofat sub influența medicamentelor asupra cărora ar trebui să ai voie să conduci și ai nevoie de ele ca să conduci, ca să nu fii un pericol. Este foarte periculos pentru cineva cu deficit de atenție să conducă fără medicamentația necesară.
În al doilea rând, referitor la pragurile pentru diferite substanțe complet ilegale, eu și medicul legist Gabriel Gorun am compus un raport pentru asociația Declic, în care luăm fiecare țară din lume, care are astfel de praguri pentru substanțe ilegale și generăm și niște recomandări pentru România, ca legislația să fie mai clară. Aici este foarte important că această decizie a ICCj, în viziunea nostră, va eficientiza munca justiției în a trimite în judecată sau a condamna șoferii care sunt cu adevărat sub influență și care produc tragedii reale și nu șoferii care sunt sub influență după o definiție care nu mai există nicăieri în lume, adică doar să ai ceva în corp, dar să nu te afecteze.
În momentul în care suntem opriți, ori ni se face testul, ori refuzăm, mergem să ne facem analizele din probele biologice, iar noutatea apare, dacă analizele din probele biologice ies pozitiv, atunci avem nevoie de o expertiză medico-legală care să interpreteze acele rezultate pozitive și să spună foarte clar: era șoferul sub influență, în sensul de afectare a capacităților de a conduce sau nu? Asta se schimbă, practic. Exista și până acum, dar era doar uneori pus în practică."
De unde a plecat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vlad Zaha, criminolog: „Și procurorii au pornit exact de la un caz de acest fel, este vorba despre un șofer care a ieșit pozitiv la drug-test, s-a dus la IML și acolo a ieșit o concentrație infimă, de 0,013 micrograme de metabolit inactiv al cocainei. Ce înseamnă asta? Că șoferul oprit ar fi consumat cocaină cu cel puțin o zi sau două înainte să fie oprit și toate efectele substanței s-au epuizat în ziua în care a consumat. Medicii legiști au concluzionat, argumentat, pe bază de calcule, că șoferul nu era sub influență, ci erau doar metaboliți inactivi, care înseamnă că a consumat acum 24-48 de ore.
Curtea de Apel din Brașov l-a achitat pe acel individ, pentru că nu era sub influență propriu-zisă, iar procurorii au făcut apel la acel caz, spunând: 'noi considerăm că, în legea din România, nu contează ce zice raportul medico-legal, nu contează dacă ești chiar sub influență, ci contează - noi interpretăm - că doar trebuie să ai substanța în corp, fie că e activă sau inactivă'. Asta au decis astăzi judecătorii, după cinci amânări, au decis că raportul medico-legal contează, că este relevant și că, în acest sens, putem interpreta că este singura entitate avizată."
