Lupta cu traficanții de droguri nu e atât de dură cum ne spun miniștrii: 80% dintre investigațiile DIICOT îi vizează pe consumatori și capturi sub 5 grame.
Doar în 2021, peste 300 de oameni au fost condamnați pentru deținere de droguri, iar o parte dintre ei a ajuns la închisoare. Asta în ciuda politicii Uniunii Europene care îi vede pe consumatori drept victime și îndeamnă țările membre la măsuri non-penale.
O analiză Euronews România arată că Poliția a capturat anul acesta o cantitate și de nouă ori mai mică față de cererea de pe piața de droguri din România.
- Alina Gorghiu, ministrul justiției: ”Vedem cu toții că în fiecare zi este destructurată una, două, trei rețele de trafic de droguri de mare risc, de droguri de risc”.
- Cătălin Predoiu, ministrul de Interne: ”297 operațiuni, mii de percheziții, mandate de percheziții, 297 vi se pare că asta nu e muncă?
- Klaus Iohannis, președintele României: ”Există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel”
Discursurile politicienilor reflectă abordarea statului român în lupta cu drogurile. Accentul este pus în principal pe combatere și mai puțin pe prevenție și tratament.
Un milion și jumătate de români au încercat droguri, potrivit ultimelor date puse la dispozițe de Agenția Antidrog și care sunt din 2019. Cele mai cumpărate sunt etnobotanicele, canabisul si cocaina. Statistica ne mai spune și că 530 de mii de români consumă măcar o dată pe lună. Un calcul simplu, pe care l-am făcut cu ajutorul experților și al foștilor consumatori, ne arată că acești 530 de mii de români ar fi avut nevoie de cel puțin 530 de kilograme de droguri pe lună. O cantitate similară cu cea capturată de Poliția Română, dar nu într-o lună, ci în tot anul 2023.
Secretarul de stat din MAI, chestorul Bogdan Despescu, declara la finalul lunii septembrie: ”Anul acesta, sunt 570 de kg de droguri capturate. Aceste activități sunt documentate strict sub coordonarea DIICOT”.
De unde și cum ajung drogurile la consumatorii români?
Canabisul este adus din Maroc, cel mai mare producător mondial. Așa numita ”iarbă” este transportată în bărci cu motor până în Spania. De aici, mugurii de canabis sunt încărcați în autoturisme care ajung direct în România, sau uneori cu mic ocol și prin alte țări vestice.
”Undeva la 70 și 80% din canabisul consumat în România este din producție externă”, spune Cătălin Țone, ofițer antidrog în perioada 2003-2023. Restul canabisului cumpărat de consumatorii români este produs la noi în țară. Iar cele mai multe capturi raportate de autorități sunt tocmai din serele și livezile autohtone.
”Avem situația statistică a masei verde capturată și, aici, cea mai mare cantitate provine din România. Anul acesta, 1,7 tone de masă verde a fost capturată de structurile MAI”, precizează chestorul Bogdan Despescu în cadrul unei conferințe de presă.
Câteva zile mai târziu, ministrul Cătălin Predoiu, chemat să explice în Parlamentul lupta MAI cu traficul de droguri, spunea: ”Uite, ieri (n.r. 2 octombrie), o tonă de plante descoperită. O tonă! Vi se pare puțin? Eu zic că o tonă este important”.
Tona la care se referă ministrul de Interne nu înseamnă că o cantitate atât de mare de droguri a fost scoasă de pe piață.
Efectul psihoactiv este dat de cantitatea de THC (tetrahidrocanabinol), adică principala susbstanță psihoactivă din planta de cannabis. Un studiu Scientific Reports arată că mugurii sunt cei mai importanți, pentru că au cea mai mare concentrație de THC, între 10-12%, urmați de frunze 1-2%, nivel THC.
Ministrul Cătălin Predoiu a vorbit despre greutatea totală a 246 de plante de canabis, descoperite pe un teren agricol din Piatra Neamț. În realitate, drogurile confiscate de la cultivatorii investigați cântăreau doar 77 de kilograme, explică DIICOT într-un comunicat de presă:
”În urma perchezițiilor efectuate au fost identificate și ridicate 246 plante canabis, în greutate de peste o tonă (1.200 kilograme) de pe terenul agricol și 59 de kilograme canabis, provenit din cultura dezvoltată în seră. Din imobilul abandonat, a fost ridicată cantitatea de aproximativ 18,5 kilograme canabis”, comunica DIICOT în 2 octombrie.
”Masa verde este practic o dată statistică, dar relevante la toate aceste capturi sunt inflorescențele care sunt uscate, numai acestea contează și acestea sunt considerate a fi potențiale pentru a intra pe piață, pentru că nu se vinde planta smulsă din rădăcină și vândută ca atare, ca și consumatorul să-și aleagă”, explică fostul ofițer antidrog Cătălin Țone.
Etnobotanicele, fabricate în laboratoare chimice din India și China
Majoritatea consumatorilor de canabis recunoaște în sondaje că amestecă drogul și cu alte substanțe mai puternice, în special ecstasy, cocaină, amfetamine și noi substanțe psihoactive (NSP), cunoscute popular ca etnobotanice. Cele din urmă sunt folosite în special de adolescenți, pentru că sunt extrem de ieftine: un flacon poate costa și 7 lei.
Printre consumatori li se spune și ”legale”, pentru că dealerii inventează rețete noi atât de des, încât autoritățile nu pot ține pasul. Noile combinații nu apar pe lista substanțelor incriminate și oricine le poate vinde sau cumpăra. Tocmai de aceea sunt considerate și cele mai periculoase substanțe pentru că nu întotdeauna cumpărătorii știu ce consumă. Până să fie trecută în categoria drogurilor de mare risc, pe lista etnobotanicelor figura și formula chimică 3 – CMC, adică clormetcatinonă, un drog sintetic cu efecte neurotoxice care a fost găsit și în corpul adolescentei de 16 ani din București, care a murit în casa unui prieten din Neamț. Etnobotanicele sunt fabricate în India, China, Belgia sau Olanda. De obicei, sunt comandate online.
Toată cocaina de pe piața internă din România, adusă pe la graniță
Cel mai scump dintre drogurile de pe piață rămâne cocaina. Toată marfa provine din America de Sud. Cartelurile latino-americane au produs cantități record în ultimii doi ani, după ce și-au extins culturile și au rafinat procesele de extragere din plantele de coca, astfel că au invadat piețele europene.
”În fiecare an, avem din ce în ce mai multă cocaină. Toată America Latină este plină de cocaină, suntem inundați de cocaină, deci rețelele criminale vor să își vândă marfa și caută alte piețe, în afară de Statele Unite și Brazilia, SUA care este prima piață de desfacere, Brazilia, a doua, iar Europa este o piață în creștere de mult timp”, explică dr. Carolina Sampó, de la Consiliul Național de Cercetare Științifică din Argentina, cercetător cu o experiență de aproape 15 ani în domeniul drogurilor.
Narcotraficanții ascund marfa în vapoare care oficial exportă produse din țările sud-americane către Europa. Cocaina pătrunde pe continent prin trei porturi principale din Vestul Europei: Antwerp, Rotterdam și Hamburg. Aici capturile s-au dublat în ultima perioadă și au ajuns la sute de tone anual. Totuși, cele mai pesimiste cifre arată că doar 20% din cocaina ajunsă în porturile europene este descoperită.
Procurorul general al României, Alex Florin Florența, spune că, ”fără îndoială, tot ce înseamnă dealeri de droguri din România se aprovizionează din aceste piețe din Vestul Europei. Cocaina din România, care până acum câțiva ani se vindea pe piața din România 100 euro gramul și acum, din cauza inflației de marfă, a ajuns chiar la 50-60 euro gramul, poate și mai jos”.
Șeful Parchetului General spune că ieftinirea cocainei în Europa a făcut ca din ce în ce mai mulți dealeri, printre ei foști consumatori, să aducă marfă în țară, uneori chiar la bordul mașinilor personale:
”Drogurile sunt achiziționate în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărui dealer și ulterior transportate în România, personal, la bordul mașinilor, sau firme de curierat, adică firme de transport mărfuri sau persoane, care pot transporta și bagaje. Este un trafic internațional”, explică procurorul general, Alex Florin Florența.
DIICOT a oprit doar patru rețele de mare risc, bănuite de trafic internațional de droguri
”Eu cred că vedem cu toții că în fiecare zi este destructurată una, două, trei rețele de trafic de droguri de mare risc, de droguri de risc. Ieri, vedeam o știre cu alte 600 de hectare de canabis. Sunt activități constante ale DIICOT pe traficul de droguri”, spunea ministrul justiției Alina Gorghiu, în data de 2 noiembrie.
În 2023, putem număra pe degetele de la o mână anchetele care au dus la dezmembrarea rețelelor de mare risc, implicate în traficul internațional de droguri. Au fost identificate doar patru rețele, bănuite că alimentau piața internă cu cele mai periculoase droguri. Singura rețea definită de Codul Penal este grupul infracțional organizat, format ”din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni” (Art. 367 (6) Cod Penal).
DIICOT a încadrat la ”grup infracțional organizat” și rețele care cu greu s-ar putea defini astfel. Este cazul unor tineri din Caraș-Severin, despre care procurorii au aflat când un sătean a anunțat la 112 că a văzut mai multe ghivece cu canabis într-o livadă.
”La data de 26.08.2023, prin apel 112, o persoană a sesizat că în livada din vecinătatea locuinței sale din comuna Ramna, pe care a închiriat-o unor bărbați, a observat mai multe plante ce par a fi canabis. La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție de la Secția 5 Poliție Rurală Bocșa, în livadă fiind găsite mai multe ghivece cu plante de canabis. (…) Astfel, în perioada iulie-august 2023, liderul grupului a achiziționat din Spania o cantitate importantă de semințe, a înființat și întreținut o cultură de canabis, ceilalți doi inculpați acordând sprijin prin supravegherea și udarea culturii cât și prin identificarea unui imobil in zona rurală a județului Caraș-Severin pe care liderul grupului l-a închiriat”, se arată într-un comunicat DIICOT.
Potrivit anchetatorilor, tânărul care a crescut canabis din semințele aduse din Spania este capul rețelei. Cele două cunoștințe, pe care acesta le-a convins să păzească ghivecele și cărora le-a promis că vor putea consuma canabisul, sunt considerați membri ai rețelei. Și acesta este întreg grupul infracțional organizat, acuzat de trafic de droguri.
”Nu putem să vorbim despre o grupare, pentru că este o condiție esențială ca să acționeze pentru o perioadă de timp, să existe niște ierarhii, să existe activitate infracțională desfășurată pe o perioadă de timp mai mare”, spune Cătălin Tone.
Raportul Guvernului: 80% din capturi reprezintă cantități sub 5 grame
Șeful MAI, Cătălin Predoiu în plenul Camerei Deputaților: ”Acest minister muncește, numai cifrele demonstrează”.
Cifrele spun că 8 din 10 investigații îi vizează, de fapt, pe consumatorii de droguri, și nu pe cei care aprovizionează piața. Strategia Națională în domeniul Drogurilor pe perioada 2022-2026 arată că, în ultimii patru ani, peste 80% din numărul total al capturilor realizate reprezintă cantități sub 5 grame. Trendul se păstrează și astăzi:
”Sunt mai multe (n.r. dosarele pentru fapta de deținere), decât cele de trafic prin natura lucrurilor. Pentru că în Romania, orice deținere de drog în vederea consumului propriu reprezintă infracțiune și potrivit Codului trebuie deschis dosar penal. Numărul consumatorilor depistați ca deținând asupra lor diferite droguri fie și cu o simpla țigare cu canabis e infinit mai mare ca al dealerilor”, ne lămurește Alex Florin Florența, procurorul general.
Maria Moiș, jurnalist Euronews: Chiar dacă majoritatea dosarelor care îi vizează pe consumatori sunt închise, totuși, în 2021, 354 de oameni au fost condamnați pentru deținere de droguri, iar 71 dintre aceștia au ajuns chiar la închisoare. Asta în ciuda politicii Uniunii Europene care îi consideră pe consumatori drept victime și îndeamnă la măsuri non-penale.
Cătălin Predoiu, de la tribuna Parlamentului, în 3 octombrie: ”Încă o dată vă spun: 44 de grupuri de crimă organizată desființate în trei luni de zile. Asta e nimic? Bun, peste sute de kilograme de droguri confiscate, festivaluri în care s-a intervenit, sute de intervenții pe stradă, probabil sunteți de rea credință, ignorați cifre”.
Cifrele arată că România are în lucru la fel de multe dosare ca Italia, țară care adună într-un an capturi de o sută de ori mai mari decât noi. Însă, doar 20% dintre investigațiile din România îi vizează pe traficanți. În perioada menționată de ministrul de interne (iulie – septembrie 2023), anchetatorii au comunicat public că au deschis peste o sută de dosare pentru trafic de droguri, adică cel puțin o anchetă pe zi. Dar, o bună dintre aceste investigații vizează câte un singur inculpat, prins în flagrant când vindea în stradă cantități mici, sau oameni care aveau la ei droguri, atunci când au fost opriți în trafic sau la festivalurile de muzică. În doar 15% dintre cazuri, anchetatorii au adunat de la dealerii investigați cantități care depășesc un kilogram de stupefiante. În rest, capturile sunt de zeci sau sute de grame. Iar în multe dintre dosarele mediatizate deschise pe numele presupușilor traficanți, nici măcar nu este specificată valoarea drogurilor descoperite.
”Eu zic că sunt mediatizate în mod insistent și pe faptul că tot ce înseamnă cazuri importante și tragediile din ultimele luni au creat emoție foarte mare și probabil se dorește, sub o formă sau alta, a se demonstra că se lucrează, oricum, se lucrează, se lucrează intens”, crede fostul polițist antidrog Cătălin Țone.
”Cred că acțiunile din weekendul trecut sunt date publicității și știți de aceste exemple. Dacă e să mă refer numai la Capitală, am avut un caz descoperit de colegii de la Poliția Capitalei, doi bărbati despistați cu peste 140 de pliculețe cu substanță interzisă”, prezenta în septembrie secretarul de stat Bogdan Despescu, în cadrul conferinței organizate la MAI în care a prezentat măsurile pentru lupta antidrog.
Jurnalist: De ce ne „bombardați” prin biroul de presă cu fiecare „dealeraș” pe care îl prindeți?
Chestor Bogdan Despescu (MAI): „Aș vrea să vă reamintiți acțiunile prezentate de colegii de la Poliție în primele șase luni, inclusiv cu colegii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, în care ați luat la cunoștință despre activitățile la care lucrează de dimineața până a doua zi dimineața”.
L-am întrebat pe procurorul general dacă anchetarea dealerilor prinși cu cantități mici înseamnă o combatere eficientă a traficului de droguri:
”De la aceste dosare punctuale se pleacă într-o investigație mai mare, nu înseamnă că cineva se oprește vreodată la aceste investigații mărunte și acești dealeri mărunți. Lucrurile trebuie înțelese foarte bine din acest punct de vedere. Acesta este punctul de plecare în investigațiile mai largi, numai că din punct de vedere procedural, tu trebuie să pornești de la o primă constatare pe care o ai în raport de o primă persoană pe care o constați fizic în stradă vânzând droguri”, clarifică procurorul general, Alex Florin Florența.
Ionuț, un ofițer antidrog la o Brigadă de Combatere a Criminalității Organizate din țară, care a acceptat să vorbească cu Euronews România sub pseudonim, este de părere că ”din exterior lucrurile pot fi văzute și în felul acesta, dar din interior să știți că este foarte greu să lovești acolo sus, direct”, referindu-se la depistarea traficanților de la vârful piramidei.
Doar 10 kg de droguri, confiscate la graniță în 2023
80% dintre drogurile existente pe piață la ora actuală din România provin din exteriorul țării, spune răspicat ofițerul antidrog. Doar că la graniță capturile sunt aproape inexistente. Anul acesta, au fost găsite aproximativ 10 kilograme de stupefiante în punctele de frontieră și mai multe cutii cu medicamente, în care se aflau peste million de comprimate cu efect psihoactiv. Asta în condițiile în care consumatorii români folosesc cel puțin 500 de kilograme de droguri pe lună.
Dialog jurnalist – ofițer antidrog BCCO
Ofițer antidrog: „Majoritatea drogurilor intră în țară, nu prin intermediul grupării. În general sunt persoane care acționează individual. Fie au, ca majoritatea, o rudă dintr-o țară din Uniunea Europeană, care pune un colet, fie merg ca orice cetățean, își cumpără drogurile și intră cu ele în țară”.
Jurnalist: Și la graniță? Nu verifică nimeni?
Ofițer antidrog: „Cred că ați trecut și dumneavoastră vama către Uniunea Europeană. Nu există controale, din acelea drastice, s-ar sufoca traficul la granite. Probabil că acolo ar trebui cumva niște câini.
În punctele de frontieră nu există echipamente de depistare a substanțelor interzise, însă șeful Poliției de Frontieră recunoaște că lupta cu drogurile nici măcar nu este printre atribuțiile polițiștilor însărcinați cu paza granițelor:
”Atribuțiile principale în plan combativ sunt acelea de a preveni și combate migrația ilegală la frontierele României. Într-adevăr, combaterea unui fenomen se poate face cu structuri specializate ori, în acest moment, Poliția de Frontieră română nu are o structură specializată în combaterea fenomenului drogurilor”, recunoaște chestorul Victor Ivașcu, inspectorul general al Poliției de Frontieră.
Dosarul ”Cocaină la Marea Neagră” zace de trei ani la instanță. Inculpații, prinși cu două tone de cocaină în Spania
România nu are filtre pentru a opri traseul drogurilor aduse din Occident, dar nici capacitatea de a împiedica tranzitul de stupefiante către Vestul Europei.
”Cea mai cunoscută captură, dosarul cocainei aruncate în Marea Neagră, cantitățile acelea nu erau destinate pieții interne, ci vestice”, își amintește procurorul general.
Dosarul ”Cocaina eșuată la Marea Neagră”. Timp de mai multe zile, autoritățile au strâns aproape două tone de droguri ajunse pe malul românesc, din greșeală. Sute de pachete cu droguri au fost aruncate în mare, aproape de Delta Dunării și urmau să fie recuperate de curieri plătiți de o grupare din America de Sud. Doar că o parte din droguri a ajuns pe plajele din România. 16 persoane implicate în acest caz au fost trimise în judecată la Tribunalul Tulcea. Acolo zace și astăzi, după trei ani, fară să fi început măcar judecata.
Maria Moiș, jurnalist Euronews: Între timp, o parte dintre inculpații lăsați liberi au fost prinși făcând trafic de droguri de mare risc în alte țări: un român și doi spanioli au fost arestați în Spania cu două tone de cocaină, iar un sârb a fost arestat luna trecută, în Serbia, tot pentru trafic de droguri.
Portul Constanța, considerat rută contra-intuitivă
Am încercat să aflăm în ce măsură drogurile care trec prin portul Constanța alimentează piața internă din România sau au ca destinație finală marile metropole vest europene?
”Am verificat rutele din America de Sud spre portul vostru, este o posibilitate (n.r. pentru traficul internațional), pentru că sunt nave care pleacă din Cartagena, în Columbia, din Buenos Aires, Argentina, din Paranagua în Brazilia, Portul Santos în Brazilia, care e cel mai important port, pe unde este transportată cea mai multă cocaină din regiune, deci (n.r. Portul Constanța) ar putea fi o opțiune, și una foarte interesantă”, spune Dr. Carolina Sampó, cercetător în domeniul drogurilor, de la Consiliul Național de Cercetare Științifică din Argentina.
Cercetătoarea Carolina Sampó mai spune și că portul românesc nu se află pe rutele principale ale traficanților, dar este ceea ce experții numesc o ”rută contra-intuitivă”, adică un traseu pe care autoritățile nu l-ar avea în mod normal în vedere când urmăresc transportul internațional de droguri.
”Rețelele criminale sunt actori raționali care acționează dincolo de vigilența autorităților. În multe cazuri vor alege rute care nu par obișnuite, le numim rute ”contra-intuitive”, pe care poliția nu le verifică în mod special, autoritățile verifică ce se întâmplă între portul Santos (Brazilia), Cartagena (Columbia), de exemplu și Rotterdam, Hamburg, Anvers, Portul Pireu, dar proabil că nu vor verifica ce se întâmplă cu portul din România, deci este o posibilitate (n.r. pentru traficanții de cocaină).
Oficial, în ultimii doi ani nu a fost raportată nicio captură în port. Acesta este scannerul vechi de aproape 20 de ani folosit la controlul mărfurilor în portul Constanța. Este un aparat împrumutat, pentru că scannerul autorității vamale s-a stricat acum opt ani și de atunci nu a mai fost reparat.
”Este de domeniul nefirescului să fim astăzi fără niciun scanner funcţional şi să facem încă inspecţie fizică la mărfurile care tranzitează teritoriul României, în timp ce alte state scanează aceste mărfuri, le prelucrează cu ajutorul tehnicilor de inteligenţă artificială”, declară ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
DIICOT: capturile din portul Constanța sunt în urma unor erori comise de traficanți
Totuși, în 2021, în portul Constanța a fost depistată o tonă și jumătate de heroină. Doar că DIICOT spune într-un raport oficial că puținele capturi din portul Constanța sunt în urma unor erori comise de traficanți și ”nu reprezintă neapărat un atribut al capacității operaționale de răspuns a autorităților din România și nu materializează, cu prisosință, un standard de eficiență al instrucției penale desfășurate în respectivele cauze”(Raportul de activitate al DIICOT, 2022).
Războiul din Ucraina a crescut atenția traficanțior asupra portului românesc, avertizează un raport Global Initiative against Transnational Organized Crime (GI-TOC) care se bazează inclusiv pe date ale Oficiului ONU pentru Droguri (UNODC). Experții atrag atenția că dacă România nu va investi ”în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se raportează că nu dispun nici de personal suficient, ar putea fi expuse și mai mult traficului de cocaină, heroină și precursori de droguri sintetice”.
”Cu toate acestea, dacă aceste operațiuni comerciale în creștere nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se raportează că nu dispun de personal suficient, ar putea fi expuse și mai mult la cocaină, heroină și precursori de droguri sintetice” (Global Initiative against Transnational Organized Crime, iulie, 2023).
Ce scriu experții în raportul oficial s-a și confirmat. Procurorii DIICOT spun că anul trecut, 168 de kilograme de heroină care au ajuns în Ucraina au trecut prin portul Constanța. Anchetatorii susțin că au aflat la timp despre transport, dar i-au lăsat pe traficanți să își livreze marfa pentru a le putea monitoriza și proba activitatea.
În România, mai mult de jumătate dintre traficanții de droguri care sunt prinși și dovediți în instanță nu ajung la închisoare, pentru că primesc pedepse cu suspendare. În anul 2021, doar 198 de traficanți au ajuns după gratii, dintre cei aproape 600 de condamnați. DIICOT, singura instituție responsabilă de combaterea traficului de droguri a refuzat să ne explice strategia și realizările în lupta antidrog, dar ne-a asigurat, într-un răspuns oficial,”de viitoare colaborări, când programul ne va permite”.
