La jumătatea lunii iunie, în urma unui acord al coaliției de guvernare PSD-PNL, social-democratul Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru în locul liberalului Nicolae Ciucă. Liderul PSD a promis, cu mult timp înainte, că guvernarea sa va aduce stabilitatea și prosperitatea care ar ajuta România.
Numai că, la scurt timp de la preluarea mandatului, Guvernul a anunțat o reformă în sistemul bugetar, cu peste 50 de măsuri, menite să reducă cheltuielile, să acopere gaura imensă din buget și să adune bani din diverse taxe. Însă socoteala de pe hârtie nu s-a potrivit cu realitățile societății și mai ales cu consecințele acestor măsuri.
Contre între PSD și PNL pe tema reformei propuse de Guvern
Premierul Ciolacu este conștient că măsurile propuse de guvernul pe care îl conduce nu sunt populare și au impact negativ în special asupra mediului privat, dar și asupra bugetarilor, într-o mai mică măsură, după cum spun specialiștii în domeniul economiei. În aceste condiții, tensiunile din cadrul coaliției PSD - PNL continuă să crească, după ce ele au tot apărut pe parcursul ultimelor luni. Au existat și atacuri publice între cele două partide, dar chiar și în interiorul lor.
Practic, a venit momentul decontului, așa cum au precizat analiștii politici. Deocamdată, coaliția se bucură de o oarecare stabilitate, însă această stabilitate depinde de gestionarea problemelor din perioada imediat următoare, în care poate apărea chiar și o criză politică, după cum au avertizat analiștii.
Atât PSD, cât și PNL trebuie să gestioneze cumva această perioadă pentru că urmează un an electoral 2024, când vor avea loc alegeri prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare. Practic, va fi prima dată când toate cele patru alegeri se desfășoară în același an.
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș (PNL) a spus că aceste măsuri au misiunea de a aduna 12 miliarde de lei la buget, iar impactul acestei reforme în sistemul bugetar este de 2,5 miliarde de lei. Astfel, impactul creșterii taxelor și impozitelor va fi de 9,5 miliarde de lei.
Numai că gaura din buget este cu mult peste deficitul asumat, de 4,4% din PIB. Ciolacu a lansat unele critici la adresa fostului guvern: "Am ajuns, după două guvernări nefericite, la un deficit de 9,2%".
Iar datele spun că acest deficit a fost creat exact în mandatul fostului ministru al finanțelor, Adrian Câciu (PSD). Acesta a prezentat niște previziuni, la începutul mandatului său, însă acestea s-au dovedit nerealiste, iar actualul Guvern a ajuns în situația de a propune această revoluție care aduce noi taxe.
Dacă privim la contrele din ultima vreme, PSD încearcă să arunce vina pe partenerul de coaliție, PNL, pentru că premierul anterior lui Ciolacu a fost de la PNL, Nicolae Ciucă. Iar Ciucă a acceptat, la acea vreme, calculele și previziunile privind bugetul, care au fost întocmite de PSD-istul Adrian Câciu, când acesta era ministrul Finanțelor.
Tocmai aici este marea problemă în interiorul coaliției, care trebuie să rezolve această situație. De fapt, PSD trebuie să o rezolve, pentru că premierul este de la PSD. Iar situația este destul de ciudată în acest sens, dacă avem în vedere că au existat, în timp, momente în care la guvernare s-au succedat guverne de dreapta după cele de stânga, însă acum tot PSD va trebui să soluționeze problema pe care un ministrul PSD-ist a girat-o.
Criticile lui Mihai Tudose afectează atât PNL, cât și PSD
Evident că PNL nu putea rămâne fără reacție, iar aceste reacții au apărut după ce Marcel Ciolacu a vorbit despre cele "două guvernări nefericite", dar și despre legea pensiilor speciale, despre care se știa că va fi întoarsă de CCR în Parlament, așa cum au precizat de multe ori cei din USR.
"Noi, cei de la PNL, așteptăm public scuzele comediantului Ciolacu", a fost declarația tăioasă a penelistului Robert Sighiartău. Iar unele surse susțin că aceste critici vin ca urmare a faptului că cei din PNL nu ar dori ca noile măsuri să fie aplicate tocmai prin girul ministrului penelist de finanțe Marcel Boloș, pentru că există riscul pierderii de capital de imagine în cadrul partidului, care și așa a ajuns la cifre foarte mici.
În aceste condiții și având în vedere că urmează un an electoral extrem de important, cele două mari partide trebuie să facă echilibristică în ceea ce privește pierderile politice care sunt inevitabile. Iar PNL ar avea cel mai mult de pierdut în acest sens, dacă acceptă propunerile PSD în ceea ce privește creșterea taxelor.
A mai existat un moment cel puțin interesant, cu PSD-istul Mihai Tudose în prim-plan. Fostul premier de pe vremea lui Dragnea a postat, pe rețelele de socializare, un fel de avertisment pentru penelistul Nicolae Ciucă, despre care spune că ar putea fi schimbat de la șefia partidului. Iar acest scenariu ar putea duce la ruperea coaliției de guvernare.
Însă greii din PSD nu ar dori altă persoană la conducerea PNL, pentru că nu au garanția că acea persoană va accepta atât de ușor propunerile PSD. Iar pe cale de consecință, cu un alt eventual șef la PNL, Marcel Ciolacu ar rămâne și cu o poziție mai slabă în PSD.
Însă momentul culminant ar urma să vină atunci când Guvernul va da acea ordonanță privind reforma mult-discutată.
Ca date statistice, în timpul guvernării Cioloș, din 2016, inflația era de 1,5%, pentru ca în 2018, în timpul guvernului Dăncilă, să ajungă la 4.6%. În iunie 2023, inflația a ajuns la 10,6%.
Astfel, de pe vremea lui Liviu Dragnea, măsurile luate atunci au dus la aceste "deconturi" venite cu întârziere, după cum precizează analiștii. În timpul guvernărilor din acea vreme s-au majorat veniturile populației, însă în ciuda avertismentelor specialiștilor, acestea s-au făcut cu creșterea excesivă a deficitului bugetar și a îndatorării la costuri mult prea mari, în comparație cu alte state din UE, ceea ce a dus la dezechilibre. Totodată, în mandatul Vioricăi Dăncilă, cheltuielile de asistență socială s-au majorat.
