Medicul Beatrice Mahler avertizează că poluarea de la Craiova reprezintă un risc serios pentru sănătatea locuitorilor din zonă. Inhalarea particulelor toxice agravează afecțiuni, precum bronșita cronică și astmul, iar substanțele nocive pătrund în sânge și contaminează solul și apa. Purtarea măștilor oferă o protecție parțială împotriva poluanților, însă nu elimină complet riscurile, a mai precizat managerul Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.
În jurnalul „Euronews Acum” de la Euronews România, dr. Beatrice Mahler a explicat că expunerea la substanțe precum cenușa prezintă numeroase riscuri pentru sănătate.
„Dacă vorbim despre plămâni, sensibilizarea organismului la componentele pe care le conțin cenușa este extrem de frecventă. Pacienții pot să aibă tuse, pot să expectoreze acel praf. Se poate regăsi în ceea ce ei scuipă atunci când își fac toaleta bronșică.
Pot să dezvolte diagnostice care le vor duce toată viața cu ei, cum este astmul bronșic”, a afirmat managerul Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, la Euronews România.
Fumătorii, mai vulnerabili la poluarea cu cenușă
„Dacă este asociat fumatul, riscul de bronșite cronice care, din nou, fac din persoana respectivă un pacient care va vizita constant cabinetul medicului pneumolog.
Dincolo de asta, e extrem de importantă roca supusă arderii pentru că în funcție de compoziția chimică, de metalele pe care aceasta le conține, de particulele radioactive pe care le poate conține, în funcție de aceste combinații de substanțe chimice, ele pot depăși plămânul, ajung în sânge și pot determina la nivelul organelor - creier, inimă - leziuni care duc ca pacientul cu boală cardiacă, hipertensiune să ajungă mai frecvent în camera de gardă sau să necesite o stabilizare a bolii cu un număr mai mare de medicamente”, a mai precizat dr. Mahler.
Poluarea cu cenușă ar putea produce și boli de stomac. „O parte din particule pot să ajungă inclusiv pe alimente”
„Vorbim de un complex de factori. Nu vorbim doar despre poluarea aerului. Este și poluarea solului. O parte din particule pot să ajungă inclusiv pe alimentele pe care oamenii din zona respectivă le consumă. De aceea, simptomele de iritare la nivel digestiv pot să apară.
Mecanismele pot să fie diverse, prin inhalare, din sânge să ajungă în zona hepatică. Aceste substanțe chimice pot să determine inflamație locală. Vorbim de sol, vorbim despre poluarea apei pentru că odată cu ploaia acele substanțe ajung din sol în apă.
E foarte importantă o evaluare din partea Direcției de Sănătate Publică dacă există interferențe în modul în care populația din zona respectivă are acces la apă potabilă”, a mai spus managerul Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.
Masca de protecție ar trebui folosită în cazul poluării cu cenușă
„În momentul în care nivelul de particule este foarte mare și practic, oamenii au văzut cu ochiul liber că atmosfera este plină de astfel de particule, masca poate fi soluție de protecție, chiar dacă nu completă și nu complet sigură.
Este extrem de important ca persoanele care sunt cunoscute cu boli cronice să își utilizeze medicația cu foarte multă rigurozitate și nu mă refer doar la persoanele cunoscute cu boli respiratorii cronice, inclusiv pacientul diabetic, pacientul cu boli cardiovasculară să își ia medicația extrem de riguros.
De asememenea, nu trebuie să uite că expunerea plămânului la astfel de substanțe favorizează infecțiile respiratorii și că într-un astfel de moment, componenta de la nivelul aparatului respirator, impactul nu este doar al bacteriei sau al virusului, ci este inclusiv al substanței chimice.
De aceea, este important ca într-o astfel de simptomatologie să ajungă măcar la medicul de familie, dacă nu la o cameră de gardă pentru a solicita ajutorul”, a concluzionat dr. Mahler.
