Scumpirea semnificativă a energiei și gazelor naturale începând cu toamna anului 2021 a continuat și în 2022, în toată Europa. Criza energetică a devenit cea mai presantă problemă economică și socială a guvernelor, agravată de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale aplicate Rusiei. Un subiect fierbinte și în România, care s-a confruntat cu unele dintre cele mai mari creșteri de tarife la nivel european, deși are resurse. A fost nevoie de mai multe acte normative, ultimul adoptat chiar în prag de An Nou, pentru ca toți românii să poată beneficia de prețuri plafonate.
Desele modificări ale schemelor de plafonare și compensare pentru energie electrică și gaze naturale au provocat haos în 2022, în rândul consumatorilor și al companiilor. În ianuarie, scandalul facturilor de energie umflate deja intrase în faza amenzilor și a anchetelor, după ce mai mulți furnizori nu aplicaseră schema în vigoare. Prețurile deveniseră de nesuportat: numai gazele naturale se scumpiseră cu 60% față de anul precedent, iar cumulat, electricitatea, gazul și încălzirea costau cu aproape 20% mai mult.
De la 1 aprilie, lucrurile ar fi trebuit să fie clare. Tocmai intrase în vigoare a treia ordonanță de urgență, cu reguli valabile până în martie 2023. În scurt timp, a apărut o nouă problemă: companiile de furnizare au reclamat că statul nu le decontează plafonarea prețurilor.
„Exista riscul unui blocaj pe fundalul întârzierii anumitor plăti către zona de furnizare, zona de distribuție și nu numai, care ar fi putut afecta întregul sistem economic”, a afirmat analistul economic Radu Magdin, la Euronews România.
Virgil Popescu, despre plafonarea prețului energiei. „Au fost o groază de dispute vizavi de acest impact bugetar”
Prima rectificare bugetară din 2022 a rezolvat parțial situația deconturilor. Suma totală a schemei de plafonare crescuse între timp, de la 9 miliarde de lei, cât se estimase inițial.
„Au fost o groază de dispute vizavi de acest impact bugetar. Am văzut și 40 de miliarde, am văzut și 20 de miliarde, am văzut ulterior și 16 miliarde. Dar am văzut și declarațiile liderilor politici care au spus: tot ce trebuie să plătească bugetul de stat, va plăti”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei, pe 24 august 2022.
Sunt sume consistente, pe care guvernul nu le-a plătit din buget, ci din banii încasați prin supraimpozitarea companiilor. De la 1 septembrie, toți producătorii, traderii și furnizorii de energie electrică au început să contribuie la Fondul de tranziție energetică.
Începutul toamnei a adus și o nouă schemă de plafonare pentru populație și companii, introdusă prin ordonanța de urgență 119. Nu a mulțumit pe toată lumea, așa că parlamentarii au extins categoriile de beneficiari. Au adăugat familiile cu minimum 3 copii care merg la școală și bolnavii care folosesc echipamente electrice acasă, astfel încât și în cazul lor să se aplice un plafon de 68 de bani pe kilowatt oră pentru energia facturată. Pe listă au apărut și Metrorex, bisericile, administratorii de parcuri industriale și distribuitorii de medicamente.
„Prețul energiei pentru lăcașele de cult, pentru producătorii de medicamente, un lucru extrem de important, pentru că acolo, cum bine știți, marea majoritate a medicamentelor produse de industria românească a medicamentelor au prețuri plafonate de Ministerul Sănătății. Și nu în ultimul rând, am introdus și serviciile publice”, preciza senatorul PSD, Daniel Zamfir, pe 27 septembrie 2022.
Cum se va realiza plafonarea prețului energiei în 2023
În noiembrie, noua lege a ieșit din Parlament, cu prevederi clare pentru cei 8,5 milioane de clienți casnici.
Cei care consumă maximum 100 de kilowați oră pe lună vor plăti cel mult 68 de bani pe kilowatt oră de la 1 ianuarie 2023. Între 100 și 255 de kilowați oră, prețul este plafonat la 80 de bani pe kilowatt oră, iar pentru un consum cuprins între 255 și 300 de kilowați oră, se plătește cel mult 1 lei și 30 de bani.
Legea a introdus și o prevedere care a provocat tensiuni pe final de an: consumatorii să trimită furnizorului o declarație pe proprie răspundere pentru a spune la ce adresă doresc să beneficieze de prețuri plafonate. La acel moment, 700 de mii de români se aflau în această situație.
„Lucrurile se complica cand sunt mai multe locuri de consum si furnizorul nu poate sa identifice care e domiciliul. Daca identifica furnizorul, corespunde adresa din buletin cu locul de consum, atunci automat aplica pentru acel loc de consum, iar daca clientul dorește sa i se aplice pentru alt loc de consum, de abia atunci ar trebui sa depună o cerere si o declaratie cu precizarea locului de consum pentru care dorește să primească plafon”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al ANRE, la mijlocul lunii decembrie 2022.
Cine va trebui să depună declarație pentru a obține un preț mai mic la energie
Și mai complicat s-a dovedit a fi pentru chiriași.
„Cel care dă apartamentul în chirie sigur că va opta pentru reședinta lui, nu pentru locuința dată în chirie și atunci ce se va întâmplă cu studenții, ce se va întâmpla cu chiriașii?”, a menționat Kelemen Hunor, vicepremierul României, pe 14 decembrie 2022.
Răspunsul oficial a venit abia în ultima ședință de guvern din 2022. Pentru a beneficia de un preț mic, vor depune declarație de la 1 ianuarie doar familiile cu trei copii, cele monoparentale și persoanele care au acasă echipamente medicale. Și tot de anul viitor, marile companii de petrol și gaze vor fi obligate sa achite un supra-impozit de 60% din ceea ce au câștigat în plus în ultimii ani ca urmare a exploziei prețurilor. Guvernul speră sa încaseze astfel aproximativ 1 miliard de euro.
