Fie că este vorba de reducerea dependenței de importurile de energie din Rusia, pe fondul consecințelor războiului din Ucraina, sau de conservarea surselor de aprovizionare în cazul în care Moscova închide robinetele, capitalele de pe întregul continent au prezentat diverse inițiative pentru a rezista situației. Iată care sunt măsurile concrete pe care le iau țările din Europa pentru a reduce consumul de energie, pe fondul temerilor legate de o iarnă dificilă.
Danemarca: Reducerea luminițelor de Crăciun
Odată cu apropierea sezonului festiv, unii danezi au decis să renunțe la o parte din sărbătorile de Crăciun. Autoritățile locale din capitala daneză Copenhaga intenționează să reducă luminile de Crăciun, aprinzându-le doar între orele 15:00 și 21:00 și amânând utilizarea lor cu două săptămâni.
Acestea speră să reducă consumul de energie al decorațiunilor cu 60% față de anul trecut, ca parte a unui efort guvernamental de a face economii de combustibil și electricitate în sectorul public.
Finlanda: Oamenii sunt sfătuiți să petreacă mai puțin timp în saune
Ca întotdeauna, finlandezii se pregătesc pentru o iarnă nordică lungă și întunecată. Dar anul acesta ar putea fi un pic mai rece. Guvernul de la Helsinki a lansat o campanie menită să încurajeze cel puțin 95% dintre gospodăriile finlandeze să economisească energie și să reducă consumul de electricitate în perioadele de vârf.
Cum li se cere finlandezilor să facă acest lucru? Ei sunt încurajați să reducă termostatele în această iarnă, să facă dușuri mai scurte și să petreacă mai puțin timp în saunele lor dragi, un lucru care face parte din cultura finlandeză.
„Poate că oamenii nu au nevoie să pornească sauna în fiecare zi, poate doar o dată pe săptămână”, a declarat în octombrie Kati Laakso, purtător de cuvânt al companiei de stat Motiva, care promovează sustenabilitatea energetică, pentru reporteri.
Helsinki a redus taxele pe electricitate și subvenționează facturile. Se speră că această campanie va duce la o reducere permanentă a consumului de energie.
Franța: Parisul reduce temperatura piscinelor
Franța a dezvăluit 15 măsuri emblematice pentru reducerea consumului de energie. Printre acestea se numără:
- Locuințe și birouri încălzite la o temperatură maximă de 19°C;
- Fără apă caldă în clădirile publice;
- Fără iluminat publicitar pe timpul nopții;
- Temperaturi reduse în piscine și săli de sport.
Anunțând aceste planuri, Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez pentru tranziție energetică, a făcut apel la o „mobilizare generală” a întregii țări pentru a obține o „reducere de 10% a consumului de energie” în doi ani, față de 2019.
Ea a descris acest lucru ca fiind un „prim pas” spre atingerea unei reduceri de 40% până în 2050, recomandată de experții în domeniul climei pentru ca țara să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Însă alții s-au arătat îngrijorați că măsurile nu merg suficient de departe și nu reușesc să încurajeze economiile.
„A le cere oamenilor să reducă încălzirea nu diminuează în mod fundamental dependența noastră de combustibilii fosili. Criza nu va dispărea în următoarele câteva luni. Avem nevoie de eforturi suplimentare asupra a ceea ce diminuează cu adevărat consumul nostru de energie fosilă”, a declarat pentru Euronews Ines Bouacida, cercetător în domeniul climei la think-tank-ul IDDRI.
Germania: Lumini stinse și dușuri reci
Germania - puternic dependentă de gazul și petrolul rusesc - a fost afectată în mod deosebit de criza energetică din Europa. De la 1 septembrie, toate monumentele publice, primăriile, clădirile administrației de stat, bibliotecile și muzeele din Berlin pot fi aprinse doar între orele 16:00 și 22:00, lăsând în întuneric complet repere importante precum Universitatea Humboldt, Muzeul Istoric German și Poarta Brandenburg.
Același lucru este valabil și pentru sectorul privat, panourile publicitare puternic iluminate fiind, de asemenea, obligate să se stingă. Această politică de stingere a luminilor face parte dintr-un efort la nivel național, consfințit de noua lege privind conservarea energiei. Fântânile publice vor fi oprite, în timp ce piscinele din oraș nu vor mai fi încălzite cu gaz.
Ungaria: Budapesta, împotriva UE, asigură aprovizionarea cu energie din Rusia
În timp ce restul blocului încearcă să reducă dependența de importurile de energie din Rusia, Budapesta a luat măsuri pentru a importa mai mult gaz, încheind un nou acord cu Moscova în această vară.
În iulie, premierul Viktor Orban a promis că Ungaria va fi „în siguranță” și „va avea suficientă” energie, înainte de a semna un acord prin care se va importa aproape un miliard de metri cubi de gaz suplimentar din Rusia.
În septembrie, guvernul ungar a anunțat că clădirile publice, în special școlile, trebuie să fie încălzite la 18°C iarna, cu 1°C mai puțin decât temperatura maximă recomandată în majoritatea celorlalte țări din UE.
Ungurii au fost, de asemenea, stimulați să își reducă consumul de gaze și electricitate, ca urmare a încetării plafonării prețurilor la energie în luna august. Această măsură a făcut ca Ungaria să beneficieze de una dintre cele mai ieftine energii din Europa, dar a fost criticată pe scară largă pentru că nu a încurajat populația să economisească.
Italia: Economisirea energiei la gătitul pastelor
În septembrie, laureatul italian al Premiului Nobel, Giorgio Parisi, a sugerat italienilor să gătească paste oprind focul după ce apa fierbe, pentru a limita facturile de energie. Într-un videoclip distribuit pe rețelele de socializare, fizicianul în vârstă de 74 de ani a susținut că se economisesc „cel puțin opt minute de consum de energie” prin utilizarea acestei metode.
Schimbarea metodelor de gătit poate părea banală, dar ar putea avea un impact mare. Un italian consumă în medie aproximativ 23,5 kg de paste pe an, ceea ce necesită cantități mari de electricitate sau gaz pentru a încălzi apa și a o menține la punctul de fierbere.
Lituania: „Stingeți luminile... și Putin”
Fostul stat sovietic Lituania, un aliat fidel al Kievului, a prezentat o parte din eforturile sale de economisire a energiei ca pe o modalitate de a-l învinge pe președintele rus Vladimir Putin și de a ajuta Ucraina.
Turto Bankas, care administrează proprietățile de stat ale țării, a lansat o inițiativă intitulată „putinOut”, care încurajează aproximativ 500 de proprietăți, majoritatea locuințe de stat, să își reducă consumul de energie cu cel puțin 10%.
„Nu numai că stingem lumina, dar îl stingem și pe Putin. Cu toții înțelegem cine este responsabil pentru criza energetică din Europa. Ne aflăm în mijlocul războiului energetic al Rusiei împotriva Europei”, a declarat pentru Euronews directorul general al Turto Bankas, Mindaugas Sinkevičius, adăugând că în cadrul acestei inițiative a fost scris intenționat numele lui Putin cu litere minuscule.
Campania, care a început în septembrie, dorește, de asemenea, să creeze schimbări de comportament în viața de zi cu zi la birou. Funcționarilor publici li se cere, printre altele, să fiarbă mai puțină apă, să folosească scările în loc de lifturi și să evite utilizarea aparatelor de încălzire electrice. Se așteaptă ca planul să economisească aproximativ 1,5 milioane de euro pe an.
Spania: Madridul închide ușa
În luna august, parlamentul spaniol a aprobat noi norme de economisire a energiei. Aerul condiționat în clădirile publice, cum ar fi magazinele, restaurantele, birourile și cinematografele, este acum limitat la 27 de grade în timpul verii, în timp ce în lunile mai reci temperaturile nu pot fi mai mari de 19 grade. Inițial, au fost incluse și locuințele, dar ulterior au fost exceptate în urma unei proteste publice.
O altă regulă nouă este aceea că toate spațiile încălzite trebuie să aibă mecanisme de închidere automată pentru a evita risipa prin lăsarea aerului cald afară sau a aerului rece înăuntru. De asemenea, conform modificărilor, magazinele sunt obligate ca, începând cu ora 22:00, să stingă iluminatul vitrinelor.
Politicienii de dreapta se opun acestor măsuri, liderul populist al Madridului, Isabel Díaz Ayuso, promițând că în capitala spaniolă „nu se vor stinge” luminile.
Suedia: Sute de biserici sunt pe cale să se închidă
Suedia închide bisericile și, la fel ca Finlanda, oprește saunele ca parte a unui efort național de economisire a energiei. Bisericile din multe părți ale țării au fost închise în septembrie, în timp ce bisericile care și-au păstrat ușile deschise au redus încălzirea.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Suediei, Martin Larsson, a declarat pentru Euronews că este imposibil de știut cu exactitate câte biserici vor fi afectate, deoarece parohiile individuale nu sunt obligate să raporteze oficialilor naționali, deși a spus că „se ridică la sute”, în special în sud.
Alte personalități religioase s-au arătat îngrijorate de faptul că închiderile ar putea afecta credincioșii bisericilor într-un moment în care tot mai mulți oameni vin la ei pentru ajutor.
„Pe termen lung, mai multe dintre bisericile noastre membre raportează că ar putea fi necesar să reducă personalul și, în cel mai rău caz, să nu mai poată face caritate în același mod”, a declarat Sofia Camnerin, secretar general al Consiliului Creștin din Suedia.
Marea Britanie: Fără campanii de economisire a energiei
Aflată în mijlocul unor tulburări politice, Marea Britanie nu face eforturi pentru economisirea energiei. Pe baza estimărilor din octombrie, Coaliția End Fuel Poverty prevede că 10,7 milioane de gospodării din Marea Britanie ar putea fi în sărăcie de combustibil începând cu aprilie 2023.
„Nu sunt sigur că trebuie să le spunem oamenilor să facă lucruri care sunt evidente. Nu sunt în favoarea unui guvern condescendent care presupune că oamenii sunt proști. Alegătorii știu ce trebuie să facă și nu au nevoie ca eu să le spun să facă asta”, a declarat ministrul britanic al afacerilor, Jacob Rees-Mogg, referindu-se la ideea ca guvernul să le spună oamenilor să reducă energia.
National Grid, care supraveghează rețeaua de electricitate din Marea Britanie, a fost criticată pentru că săptămâna trecută a lăsat toate luminile din sediul său peste noapte - la doar câteva zile după ce a avertizat asupra unor posibile pene de curent.
Pe 6 octombrie, a anunțat un program voluntar de reducere a consumului de energie electrică în timpul orelor de vârf.
